Noua directivă europeană din domeniul insolvenţei este posibil să intre în vigoare înainte de luna mai 2019, estimează Răzvan Horaţiu Radu, agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Conform domniei sale, propunerea de directivă încă face subiectul discuţiilor din Consiliul Uniunii Europene. "Banca Centrală Europeană (BCE) susţine obiectivul propunerii de Directivă de a reduce barierele semnificative din calea liberei circulaţii a capitalurilor provenite din diferenţele cadrelor juridice ale statelor membre în materie de restructurare şi insolvenţă, însă aceasta consideră că se impune legiferarea la nivel european în vederea armonizării pe fond a normelor naţionale în materie de insolvenţă", a menţionat reprezentantul MAE.
Potrivit acestuia, BCE şi-a dat avizul cu privire la propunerea de Directivă privind cadrele de restructurare preventivă, a doua şansă şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie şi de modificare a Directivei 2012/30/UE.
Obiectivele propunerii sunt următoarele:
- Introducerea unor principii esenţiale care să asigure eficacitatea cadrului de restructurare preventivă şi a cadrului pentru a doua şansă;
- Eficientizarea procedurilor de insolvenţă prin reducerea duratei şi a costurilor conexe şi prin îmbunătăţirea calităţii acestor proceduri;
- Instituirea unor norme specializate de sporire a eficienţei cadrelor de restructurare şi a unor norme referitoare la instrumentele de avertizare timpurie.
Statele membre beneficiază de flexibilitate pentru atingerea obiectivelor, fiind posibilă aplicarea principiilor şi normelor specifice ale Directivei într-un mod compatibil cu cadrele naţionale existente la nivelul fiecărei ţări din UE.
Propunerea de Directivă nu vizează armonizarea unor aspecte centrale ale insolvenţei, cum ar fi, în principiu, condiţiile pentru deschiderea procedurilor de insolvenţă; adoptarea unei definiţii comune a insolvenţei şi stabilirea priorităţii creanţelor.
Răzvan Horaţiu Radu a menţionat că propunerea de Directivă se axează pe trei elemente esenţiale:
- Cadrele de restructurare preventivă, care presupun proceduri ce permit continuarea activităţii economice chiar dacă antreprenorul are dificultăţi financiare;
- A doua şansă pentru întreprinzători (demararea unei noi activităţi economice după ce prima a intrat în insolvenţă);
- Măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de a doua şansă (standarde minime de numire, supraveghere şi remunerare a practicienilor în domeniul insolvenţei).
"Deşi propunerea introduce o serie de măsuri minime de armonizare relevante pentru cadrele de restructurare existente, aceasta nu îşi asumă o abordare globală faţă de armonizarea legislaţiilor în materie de insolvenţă la nivelul Uniunii, care să includă atât restructurarea, cât şi lichidarea, şi nici nu încearcă să armonizeze aspecte esenţiale ale legislaţiei în materie de insolvenţă", arată Răzvan Horaţiu Radu, precizând că BCE consideră că trebuie luate măsuri mai ambiţioase pentru a stabili un fundament comun în vederea armonizării de fond a legislaţiilor în materie de insolvenţă ale statelor membre, asigurând o armonizare mai cuprinzătoare pe termen lung şi contribuind la buna funcţionare a uniunii pieţelor de capital".
Pe lângă reformele legislative, BCE propune adoptarea unui cod de bune practici sau principii, care ar putea fi considerat un instrument de orientare a legislaţiilor naţionale în materie de insolvenţă către o abordare mai armonizată pe termen lung.
În viziunea BCE, cel puţin obiectivele generale ale procedurilor de insolvenţă din statele membre ar trebui armonizate în continuare, incluzând un echilibru convenit de comun acord între drepturile creditorilor şi cele ale debitorilor, evidenţiază sursa citată.
Potrivit reprezentantului MAE, BCE mai consideră:
"Propunerea de Directivă sporeşte fragmentarea existentă în ceea ce priveşte definirea procedurilor de insolvenţă relevante în actele juridice ale Uniunii şi se îndepărtează de la abordarea Regulamentului (UE) 2015/848 privind procedurile de insolvenţă, în care toate procedurile de insolvenţă acoperite sunt enumerate în anexe. Directiva propusă ar trebui utilizată ca instrument pentru armonizarea acestei definiţii, în loc să sporească în continuare fragmentarea conceptuală.
Propunerea de Directivă impune statelor membre să se asigure că debitorii aflaţi în dificultate financiară au acces la un cadru eficace de restructurare preventivă care le permite să îşi restructureze datoriile sau activitatea şi să revină la viabilitate atunci când există "probabilitatea insolvenţei". Acest concept trebuie detaliat în directiva propusă, deoarece este crucial pentru cadrul de restructurare şi nu ar trebui lăsat în întregime la aprecierea statelor membre.
În interesul furnizării unui grad ridicat de securitate juridică şi a unor orientări clare statelor membre, ar fi preferabil să se stabilească o ierarhie clară între propunerea de Directivă şi actele juridice ale Uniunii care au incidenţă în domeniul insolvenţei".