Atingerea ţintei de decarbonizare asumate de ţara noastră pentru anul 2050, adică o reducere de 90% comparativ cu anii "90, necesită implementarea de proiecte pe termen lung şi de o finanţare considerabilă, de 300 miliarde dolari, a declarat Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, fost ministru al Economiei.
Florin Spătaru a spus: "Am avut dimineaţă (n.red. - marţi dimineaţă) la Guvern o întâlnire cu marii producători şi marii consumatori industriali din industria cimentului, industria sticlei, industria hârtiei, industria producătoare de materiale de construcţii, întâlnire la care am discutat despre Green Industrial Plan, programul nostru pentru o Românie industrială, competitivă, care poate să ducă la asigurarea materiilor prime şi a lanţurilor de valoare într-o Europă care a fost lovită de foarte multe crize. Suntem o ţară industrială, cu un potenţial industrial, dar a cărei industrie are nevoie de ajutor, pentru că ne-am asumat o ţintă de decarbonizare, de reducere cu 90% raportat la nivelul anilor 90. Mare parte din ţinte le-am îndeplinit prin închiderea unor capacităţi de producţie, nu prin inovare sau cercetare-dezvoltare. Îndeplinirea acestei ţinte necesită proiecte pe termen lung şi un volum al investiţiilor până în anul 2050 de aproximativ 300 miliarde dolari, conform unui raport făcut de Banca Mondială, document ce va fi publicat în 24 octombrie. Iar aceste investiţii sunt necesare pentru a continua activitatea companiilor în sensul de business as usual dar fără emisii de carbon. Suma respectivă nu poate fi asigurată doar de sectorul public sau doar de sectorul privat, ci trebuie să avem un proiect de ţară pe termen lung prin care statul să dea acest semnal de predictibilitate privind direcţiile de finanţare industrială pentru a putea atrage necesarul de finanţare".
Domnia sa a menţionat că mediul de afaceri susţine că avem proiecte mature, dezvoltate în alte ţări, dar că nu există finanţare pentru implementarea în România.
Florin Spătaru a precizat: "Sperăm ca în cursul anului viitor să redefinim direcţiile strategice de dezvoltare şi sectoarele industriale unde vor fi alocate finanţările şi vom merge către ministerele de linie pentru a susţine programele de modernizare. România poate fi industrială, dar trebuie să îşi seteze ca obiectiv decarbonizarea care poate fi făcută prin captarea carbonului şi stocarea lui, dar şi prin inovare şi retehnologizare. În acest cadru, economia circulară are un rol esenţial pentru că circularitatea dă materia primă, avantajul competiţional şi nu mai stăm să ne uităm doar la modalitatea de achiziţie a materiilor prime, pentru că le avem lângă noi şi trebuie să le gestionăm corespunzător şi să le îmbunătăţim corespunzător. Problema e cum reuşeşti să creionezi acest lanţ de valoare, iar aici Guvernul, Parlamentul şi deputaţii noştri din Parlamentul European au cuvânt decisiv în tot acest demers pentru că nu va trebui să aşteptăm de fiecare dată să vedem care sunt deciziile Comisiei Europene, ci trebuie să fim parte activă din acest proiect. România are nevoie de ciment, materiale de construcţii, oţel, aluminiu, industria alimentară, industria auto, iar dacă ele vor putea fi susţinute prin politci publice cu obiective foarte clare care sunt integrate în obiectivul principal, atunci ne putem câştiga locul de pol de sustenabilitate la nivelul Uniunii Europene".
Fostul ministru al Economiei consideră că, în caz contrar, previziunile sunt destul de sumbre, mai ales că anul 2030 e o ţintă foarte aproape şi că, de exemplu, pentru implementarea unui proiect de decarbonizare în industria hârtiei este nevoie de 4-5 ani, cu condiţia ca toate lucrurile să se întâmple la timp.
În ceea ce priveşte economia circulară, domnia sa a arătat că după strategia aprobată anul trecut în acest domeniu, pe vremea când era ministru al Economiei, actul respectiv a fost modificat prin adăugarea unor obiective suplimentare şi că anul acesta a fost aprobat planul de acţiune pentru implementarea acestei strategii.
Florin Spătaru a menţionat: "În tot acest timp, Ministerul Economiei a lansat un program de minimis prin care au fost finanţate 93 de proiecte de la bugetul de stat. Această economie circulară în sine la o ţară ca a noastră trebuie să îşi asigure independenţa. Avem un exemplu în municipiul Buzău, unde domnul primar (n.red. - Constantin Toma) doreşte să transforme oraşul în pol al economiei circulare din România. Dar pentru a realiza acest lucru, pentru crearea unei instalaţii de reciclare trebuie să ai întregul lanţ de aprovizionare, de activităţi care includ transport, utilizarea materialelor din economia circulară, finanţarea corespunzătoare şi beneficiul adus comunităţii locale".
Fostul ministru al Economiei a mai spus că unităţile economice, companiile nu sunt insule izolate, ci îşi desfăşoară activitatea într-o comunitate care le oferă resursele de care au nevoie şi de aceea trebuie să dea înapoi comunităţii locale o parte din valoarea adăugată.
Conferinţa BURSA a avut loc la SCENARIO, spaţiul de evenimente de la etajul 17 din ONE Tower.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2023, 13:58)
Să vorbești de 300 mld euro ( poate necesari)dar să nu ști ce să faci cu primul mld euro asta înseamnă că ești politician român imatur pe veci!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2023, 21:58)
Cand fariseismul atinge cote din ce in ce mai adanci....jumatate din populatia tarii si a globului sta in saracie, fara wc in casa, fara curent/apa/gaze/canalizare/asf alt/transport public/scoli/spitale/mancare/e tc.
Iadul e cel mai bun prieten al vostru !