CONFORM ESTIMĂRILOR UE Plafonarea preţului petrolului rusesc va fi introdusă din 5 decembrie

Uniunea Europeană (UE) estimează că va avea toate reglementările finalizate la timp pentru introducerea, în data de 5 decembrie, a unui plan G7 privind plafonarea preţului petrolului rusesc, potrivit comisarului european pentru Energie, Kadri Simson, informează Reuters.

Tot începând cu data de 5 decembrie, UE va interzice importurile de ţiţei rusesc, iar importurile de produse petroliere ruseşti vor fi interzise din 5 februarie 2023, ceea ce va lipsi Rusia de veniturile importante din tranzacţiile cu petrol şi va forţa unul dintre cei mai mari producători şi exportatori mondiali de profil să îşi caute alte pieţe de desfacere.

În plus, planul G7, care se va adauga embargoului UE, le va permite furnizorilor de servicii de shipping să ajute la exportul de petrol rusesc, dar numai la preţuri plafonate. Şi această măsură este aşteptată să intre în vigoare la data de 5 decembrie.

Kadri Simson a declarat vineri: "Sancţiunile noastre vor acoperi ţiţeiul brut pentru statele membre UE, deci nu vom mai cumpăra ţiţei rusesc începând din data de 5 decembrie, şi am acoperit posibilul decalaj de preţ pentru cumpărătorii internaţionali în cel de-al optulea pachet de sancţiuni. Dacă G7 va decide să introducă un plafon de preţ, avem nevoie, de asemenea, de un mandat din partea Consiliului".

Cu toate acestea, comisarul european a apreciat că există suficient timp, afirmând: "Am putut negocia în câteva zile, astfel că avem pus la punct cadrul general".

Săptămâna trecută, Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) a avertizat că o măsură care va lipsi Moscova de veniturile din exporturile de petrol ar crea şi mai multă incertitudine pe pieţele petroliere şi va pune şi mai multe presiuni asupra preţurilor, inclusiv ale motorinei.

Autorităţile de la Washington intenţionează, la rândul lor, să anunţe în zilele următoare o serie de orientări cu privire la plafonarea preţurilor petrolului rusesc şi sunt pregătite pentru unele dificultăţi în implementare, conform unui oficial din Departamentul de Stat.

Şi un oficial UE a spus că discuţiile cu G7 vor continua, având în vedere termenul limită de 5 decembrie.

"Obiectivul este, desigur, să avem un acord finalizat cu G7 înainte de 5 decembrie", a precizat oficialul UE, adăugând că este conştient de faptul că nu mai există prea mult timp la dispoziţie. "Mă aştept să avem un anunţ în cursul săptămânii următoare (n.r. săptămâna aceasta)", a conchis oficialul citat.

• Italia, posibil să ceară UE ca rafinăria Lukoil din Sicilia să fie exceptată de la embargoul pe petrolul rusesc

Italia are în vedere mai multe opţiuni pentru salvarea de la închidere a unei rafinării pe care grupul rus Lukoil o deţine în Sicilia, inclusiv opţiunea de a cere Uniunii Europene o exceptare temporară de la viitoarele sancţiuni privind importurile de petrol rusesc, a declarat vinei ministrul italian al Industriei, Adolfo Urso, transmite Reuters.

Guvernul de la Roma se străduieşte să menţină în funcţiune rafinăria ISAB din Sicilia ca să evite pierderea de locuri de muncă şi de capacităţi de rafinare, notează Agerpres.

Rafinăria Lukoil de la ISAB, în apropiere de Siracuza, este una dintre cele mai mari rafinării din Europa, fiind responsabilă pentru aproape 20% din aprovizionarea cu carburanţi a Italiei şi asigură peste 1.000 de locuri de muncă în sudul insulei Sicilia. Problema este că rafinăria ISAB a ajuns în situaţia în care se bazează în exclusivitate pe ţiţeiul rusesc, după ce băncile creditoare au oprit finanţarea şi au încetat să mai ofere garanţiile de care rafinăria are nevoie ca să cumpere ţiţei de la alţi furnizori.

Adolfo Urso a spus vineri că Italia i-ar putea cere Uniunii Europene "o scutire, chiar şi una temporară, de la embargo", ceea ce i-ar permite Guvernului italian să mai câştige timp şi să menţină rafinăria pe linia de plutire.

Cu toate acestea, Urso a precizat că prima opţiune pentru autorităţile de la Roma ar fi încheierea unui acord cu băncile pentru ca acestea să acorde finanţare rafinăriei ISAB.

"Vom discuta cu băncile să vedem dacă sunt dispuse să finanţeze rafinăria ISAB, dacă agenţia de stat SACE oferă garanţii", a precizat Adolfo.

Băncile sunt reticente la ideea de a face afaceri cu o entitate rusească, chiar dacă nici Lukoil şi nici subsidiara sa elveţiană Litasco, care controlează rafinăria ISAB, nu sunt vizate de sancţiunile europene.

O sursă din apropierea situaţiei a spus că, în conformitate cu regulile actuale din UE, Agenţia italiană de credit pentru exporturi (SACE) ar fi pregătită să garanteze până la 90% din finanţarea oferită de bănci.

O intervenţie directă a Guvernului de la Roma în rafinăria ISAB este o altă opţiune, a adăugat Adolfo Urso, făcând referire la situaţia din Germania, unde, în luna septembrie, Guvernul de la Berlin a preluat controlul la o rafinărie deţinută de grupul petrolier rus Rosneft.

Între timp, discuţiile privind vânzarea rafinăriei către un cumpărător non-rusesc se prelungesc. Luna trecută, Litasco a respins o ofertă preliminară pentru rafinăria ISAB venită de la fondul american Crossbridge.

Urso a spus că orice potenţial cumpărător va trebui să respecte condiţiile impuse pentru a proteja interesele naţionale ale Italiei. Astfel de condiţii ar urma să fie introduse printr-un mecanism special pe care Guvernul italian îl poate utiliza pentru a bloca preluarea, de către o firmă din străinătate, a unor active pe care statul le consideră de interes strategic.

Surse citate de Reuters au dezvăluit recent că autorităţile de la Roma i-au cerut proprietarului rafinăriei ISAB, traderul elveţian Litasco, care la rândul său este controlat de grupul Lukoil, să continue să furnizeze petrol şi finanţare pentru ISAB şi dincolo de data de 5 decembrie.

• Temeri privind cererea, pe piaţa petrolului

Preţul futures al petrolului a scăzut puternic în ultima zi a săptămânii trecute, la bursele internaţionale, din cauza presiunilor create de temerile privind slăbirea cererii din China, respectiv de majorarea viitoare a dobânzilor în SUA.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna ianuarie a coborât cu 3,8% în a doua parte a zilei de vineri, la ICE Futures Europe, atingând 86,38 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în decembrie a scăzut cu 4,2%, la 78,22 dolari barilul la ora locală 09.36.

De menţionat că în China, consumator major de ţiţei, a fost înregistrată o creştere a cazurilor de Covid-19, în timp ce speranţele pentru majorări mai puţin agresive ale ratelor dobânzilor din SUA au fost diminuate de observaţiile de săptămâna trecută ale unor oficiali ai Rezervei Federale (Fed), referitoare la continuarea înăspririi agresive a politcii monetare.

Conform unui sondaj Reuters, Fed va creşte dobânda cu 0,50 puncte procentuale la reuniunea din 13-14 decembrie, după patru creşteri consecutive cu câte 0,75 puncte procentuale.

• Austria vrea să introducă o taxă pe profiturile extraordinare ale companiilor din energie

Guvernul austriac şi-a anunţat vineri intenţia de a introduce o taxă pe profiturile extraordinare ale companiilor din energie, care, în cazul firmelor de petrol şi gaze (cum este OMV), ar putea fi de 40%, transmite Reuters.

Măsura are drept scop redistribuirea unei părţi din veniturile suplimentare generate de companiile din energie după explozia preţurilor, în principal ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina.

"Este practic un dividend de război", a spus vicecancelarul austriac Werner Kogler, la o conferinţă de presă unde au fost prezentate planurile fiscale. "Ceea ce e important este că facem un pas spre o mai mare corectitudine", a subliniat Kogler, menţionând că preţurile plătite de consumatori au explodat.

În cazul companiilor de petrol şi gaze, taxa va fi una de până la 40% şi se va aplica acelor profituri care sunt cu 20% peste media din ultimii patru ani, notează Agerpres. Însă, companiile pot să coboare nivelul taxei la 33% dacă investesc în regenerabile, a precizat Ministerul de Finanţe din Austria. Taxa se va aplica retroactiv de la 1 iulie 2022 şi până la finele anului următor.

O taxă separată se va aplica producătorilor de electricitate, ale căror venituri sunt plafonate la 140 de euro pentru un Megawatt oră. Pragul poate fi majorat până la 180 de euro pentru un Megawatt oră dacă aceste companii investesc în regenerabile. Această taxă se va aplica începând de la 1 decembrie şi până la finele lui 2023.

Toate aceste taxe ar urma să aducă la buget între două şi patru miliarde de euro, a precizat ministrul austriac al Finanţelor, Magnus Brunner. Acesta a adăugat că dividendele speciale, precum cele anunţate de grupul petrolier OMV şi compania de utilităţi Verbund, nu vor putea fi utilizate pentru reducerea fondurilor datorate statului.