CONFORM MINISTRULUI DE EXTERNE, SERGHEI LAVROV Rusia vede un posibil acord de pace cu Ucraina

• Zelenski, deschis la compromisuri

Ministrul de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov, vede posibil un acord între Rusia şi Ucraina, care să pune capăt campaniei militare ruse din această ţară, întrucât - consideră domnia sa - se pare că Occidentul e mai dispus să-şi recunoască "greşelile", informează EFE.

"Văd că există oportunităţi pentru un acord, întrucât partenerii noştri occidentali încep să înţeleagă greşelile grave făcute de-a lungul multor ani, deşi poate nu o vor spune cu voce tare, din motive de înţeles", a afirmat Lavrov într-un interviu pentru mass-media sârbă, conform Agerpres.

Rusia, a subliniat Serghei Lavrov, nu este interesată în participarea reprezentanţilor Occidentului la actualele negocieri cu Ucraina, subliniind că occidentalii au avut deja o şansă în 2014, când revoluţia din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev) l-a răsturnat pe preşedintele Viktor Ianukovici, şi în 2015, când au fost semnate Acordurile de Pace de la Minsk.

"În prezent ei ne spun: «Daţi o şansă diplomaţiei!». Bineînţeles că vrem să dăm o şansă diplomaţiei, motiv pentru care am convenit să reluăm discuţiile la Istanbul. Dar există multe exemple când colegii noştri occidentali au distrus realizările diplomaţiei", susţine şeful diplomaţiei ruse, adăugând: "Acum nu ne mai putem încrede în ei".

Lavrov a insistat asupra dorinţei Moscovei de a continua dialogul care se reia în format fizic la Istanbul, după o serie întreagă de videoconferinţe. "Ne dorim ca aceste discuţii să reuşească", a mai spus ministrul rus, adoptând un ton mai împăciuitor în faţa presei sârbe.

Obiectivele Moscovei la aceste negocieri sunt "în primul rând încetarea uciderilor de civili în Donbas, care au durat opt ani îndelungaţi, în timp ce întreaga comunitate occidentală progresistă a rămas tăcută, fără a face un singur comentariu critic, în ciuda faptului că vedea bombardamente asupra infrastructurii civile, spitalelor şi locuinţelor", a declarat şeful diplomaţiei ruse. Acesta a mai spus: "Suntem obligaţi să facem ca Ucraina (...) să nu mai fie o ţară constant militarizată, unde se încearcă să fie instalate arme care ameninţă Rusia".

• Zelenski îi cere Rusiei să-şi retragă trupele înaintea oricărui acord

Chestiunea neutralităţii Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a pune capăt războiului declanşat în urma invaziei ruse, este "studiată în profunzime", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat duminică unor mass-media ruse independente, în care a menţionat printre altele că doreşte să coopteze şi ţările vecine, inclusiv România, într-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minorităţilor.

Unul dintre elementele negocierilor priveşte "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul denuclearizat al Statului nostrum", a spus Zelenski în interviu, potrivit agenţiilor AFP şi EFE, anunţă Agerpres. "Suntem pregătiţi să-l acceptăm. Acest punct al negocierilor (...) este în discuţie, este studiat în profunzime", a indicat oficialul ucrainean.

"Dar nu vreau să fie încă o hârtie în stilul memorandumurilor de la Budapesta", a ţinut Zelenski să adauge, făcând referire la acordurile prin care Ucraina s-a angajat în 1994 să renunţe la armele nucleare moştenite de la fosta URSS în schimbul unor garanţii de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii şi Rusiei.

Preşedintele ucrainean a insistat şi în acest interviu asupra unei întâlniri între el şi preşedintele rus Vladimir Putin, pe care l-a acuzat că tergiversează negocierile. Kremlinul a refuzat însă orice astfel de întâlnire în lipsa unui acord la negocierile aflate în desfăşurare.

Zelenski a susţinut că Rusia trebuie mai întâi să-şi retragă trupele din Ucraina înainte ca aceasta să semneze orice document asupra neaderării la NATO şi asupra garanţiilor de securitate. "Avem nevoie de un acord cu preşedintele Putin. Garanţii nu vor semna nimic dacă sunt trupe ruse în Ucraina", a spus el, garanţii fiind statele din partea cărora Kievul doreşte garanţii de securitate, printre acestea fiind SUA, Marea Britanie şi Turcia.

Totuşi, a atenţionat preşedintele ucrainean, semnarea unui eventual acord cu Rusia va impune revizuirea Constituţiei Ucrainei, proces care ar putea dura circa un an, întrucât va fi nevoie de un referendum, de ratificarea înţelegerilor în parlamentul de la Kiev şi în cele ale statelor garante.

Cât despre cererea Rusiei ca Ucraina să recunoască peninsula Crimeea ca parte a Rusiei şi independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, Zelenski a spus că această chestiune "trebuie abordată şi soluţionată".

Zelenski a confirmat că sunt discutate şi alte puncte aflate pe masa negocierilor, precum protejarea limbii ruse în Ucraina, menţionând că şi acestea necesită compromisuri. În ce priveşte "denazificarea" şi "demilitarizarea" Ucrainei, alte solicitări ale Rusiei, Zelenski a spus că refuză orice discuţie în aceşti termeni.

• Războiul a cauzat pagube de 63 miliarde dolari în infrastructura Ucrainei

Războiul din Ucraina a cauzat pagube de 63 de miliarde de dolari în infrastructura ţării, indică o estimare realizată de Kyiv School of Economics, transmite BBC, conform Agerpres.

Potrivit estimării, care a calculat impactul economic al invaziei ruse în Ucraina până la 24 martie, cel puţin 4.431 de clădiri rezidenţiale au fost avariate, distruse sau capturate, plus 92 de fabrici şi depozite şi 378 de şcoli. În plus, 12 aeroporturi au fost distruse, avariate sau capturate, precum şi şapte hidrocentrale sau termocentrale. De la precedenta estimare, publicată în 17 martie de Kyiv School of Economics, s-au înregistrat pagube de 3,5 miliarde dolari.

La 11 martie, viceministrul economiei ucrainean Denis Kudin declara că războiul a cauzat deja pagube în valoare totală de 119 miliarde de dolari. În această estimare erau incluse atât pagubele directe, cât şi cele indirecte, precum pierderea unor afaceri.