Consiliul Concurenţei: Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază - plină de riscuri

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, act normativ iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este unul util în actuala situaţie privind inflaţia consideră Consiliul Concurenţei, dar instituţia publică atrage atenţia cu privire la existenţa mai multor riscuri în piaţă, în special la produsele care vin din import.

"În concret, din analiza Proiectului de OUG putem semnala o serie de riscuri, care ţin, în special, de aspectele enumerate mai jos şi a căror clarificare ar putea contribui la atingerea scopului final al proiectului, şi anume acela de scădere a preţurilor produselor alimentare:

- lipsa unor prevederi similare cu privire la aplicabilitatea restricţiilor pentru produsele provenite din import, de la persoane juridice care nu sunt înregistrate în România (pentru produse procesate în afara teritoriului naţional);

- modalitatea de implementare a cotei de adaos comercial cumulat pe întreg lanţul de distribuţie, de maximum 5%, poate fi dificil de implementat, odată ce actorii de la acest nivel nu cunosc informaţii sensibile referitoare la adaosul aplicat de concurenţii acestora; o posibilă urmare a acestei prevederi ar putea fi şi transparentizarea excesivă a pieţei, la nivelul celor mai sensibile caracteristici, respectiv preţ, cost, adaos comercial, care poate amplifica efectele negative asupra pieţei;

- lipsa unor precizări concrete referitoare la modul sau metoda de determinare a costului de producţie, cu efecte directe asupra implementării măsurilor legislative. Fixarea unui nivel de adaos, fie şi maxim, care nu este considerat optim de către furnizori, poate genera dificultăţi în aprovizionarea pieţei interne şi un efect contrar scopului urmărit.

- lipsa unor analize la nivel de sector care să confirme că limita maximă de adaos este una potrivită şi nu va conduce la un efect contrar, de creştere a preţurilor produselor în cauză sau a altor produse din aceeaşi categorie, printr-un efect de compensare", se arată în documentul citat.

În această situaţie, Consiliul Concurenţei consideră utilă realizarea unei evaluări de impact ex ante care să evidenţieze măsura în care implementarea Proiectului de OUG va contribui la scăderea preconizată a preţurilor. Având în vedere însă constrângerile de timp, Consiliul Concurenţei consideră oportună realizarea unei analize ex post care sa evalueze rezultatele şi proporţionalitatea cu scopul urmărit a măsurii, precum şi să identifice, dacă este cazul, soluţii alternative.

În ceea ce priveşte plafonarea adaosului comercial la maximum 20% la costul de producţie, în cazul procesatorilor, respectiv maximum 5% şi 20% faţă de preţul de achiziţie, în cazul distribuitorilor şi, respectiv, al comercianţilor, Consiliul Concurenţei consideră că acesta comportă, riscul alinierii operatorilor la plafonul maxim şi riscul creşterii preţurilor pentru consumatorii finali.

Instituţia publică mai afirmă că distribuitorii şi retailerii pot sabota ieftinirea alimentelor de bază, deoarece pentru unele produse, lanţurile de distribuţie sunt mai complexe şi astfel sunt implicaţi mai mulţi actori până la clientul final.

"Într-un astfel de caz, impunerea unui plafon unic ar putea conduce la accentuarea dezechilibrelor pe întreg lanţul de aprovizionare. Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere îl comportă este acela ca distribuitorii şi retailerii să refuze să mai furnizeze aceste produse, cu justificarea că acestea le produc pagube economice", se arată în punctul de vedere al Consiliului Concurenţei.

Limitarea, prin Proiectul de OUG, a adaosului practicat de procesatori, respectiv distribuitorii şi comercianţii de alimente, ar putea fi justificată de existenţa unui interes public major, precum protejarea consumatorului final, deosebit de vulnerabil în contextul economic actual, dar determinarea oricărui preţ reglementat este o sarcină complexă, pentru a balansa eficient stimulentele furnizorilor de a funcţiona şi a continua să pună produse pe piaţă, asigurând în acelaşi timp că profiturile nu sunt nici excesive, dar nici insuficiente, se mai arată în documentul citat.

"Reglementarea preţurilor poate avea consecinţe negative nedorite, precum denaturarea nivelurilor optime de ofertă sau cerere, dar şi facilitarea înţelegerilor între întreprinderi de a alinia preţurile produselor", mai susţine Consiliul Concurenţei.

Instituţia publică precizează că, după aprobarea şi intrarea în vigoare a OUG privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, va utiliza toate instrumentele legale de care dispune pentru a monitoriza evoluţia preţului la raft (solicitări de informaţii, aplicaţia Monitorul Preţurilor, etc.).