Proiectul celei de a doua rectificări bugetare include o majorare de mică amploare atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor totale ale Bugetului General Consolidat, deficitul bugetar rămânând astfel nemodificat în termeni nominali. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului bugetar este anticipat să se diminueze la 5,74% din PIB, pe fondul majorării proiecţiei PIB nominal cu 23,7 mld. lei, se arată în Opinia Consiliului Fiscal pe marginea celei de-a doua rectificări bugetare, transmite Hotnews.
Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive mai importante ale estimărilor iniţiale survin la venituri nefiscale (+6,7 mld. lei), impozit pe profit (+1,6 mld. lei), sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1,5 mld. lei), în timp ce revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 mld. lei), veniturilor din TVA (-2 mld. lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvenţă 5G (-1,3 mld. lei), încasărilor din accize (-0,7 mld. lei).
Instituţia îşi menţine evaluarea anterioară cu privire la necesitatea unor alocări suplimentare încă şi mai ridicate la nivelul acestor cheltuieli, necesarul fiind de circa 3 mld. de lei comparativ cu nivelurile propuse prin proiectul celei de a doua rectificări bugetare.
Consiliul Fiscal subliniază că execuţia bugetară la 9 luni arăta o sub-execuţie semnificativă a cheltuielilor de capital, precum şi a proiectelor finanţate din fonduri UE. În aceste condiţii, chiar şi presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale a.c., este posibil şi chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar.
Trebuie notat şi faptul că la nivelul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, în mod tradiţional, în ultimele 2 luni ale anului media lunară a sumelor cheltuite este mai ridicată comparativ cu media înregistrată în primele 10 luni ale anului.
Elementele descrise mai sus au contribuit semnificativ la înregistrarea unui deficit bugetar cash de 3,04% din PIB la nivelul lunii septembrie 2022, în condiţiile unui nivel propus la acel moment de 5,84% din PIB pentru întreg anul. În condiţiile concentrării unei părţi însemnate a cheltuielilor de investiţii şi a unor fluxuri mai ridicate de cheltuieli cu bunurile şi serviciile în ultima parte a anului, este de aşteptat o majorare semnificativă a deficitelor bugetare lunare cumulate în ultimul trimestru din anul 2022.
Costul final al OUG nr. 118/2021 a fost de circa 2,4 miliarde de lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE până la data de 10.11.2022 sunt în cuantum de 5,3 mld lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare (circa 7,4 mld. lei) au fost deja epuizate, în condiţiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie / de validat de către ANRE.
În plus, persistă incertitudini şi cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG nr. 119/20228). CF consideră că balanţa riscurilor privind impactul bugetar al schemelor de compensare este înclinată către un impact mai nefavorabil comparativ cu cel inclus în alocările bugetare curente.
CF apreciază drept probabile înregistrarea unui gol de venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) de circa 3 miliarde de lei (reprezentând circa 0,2% din PIB), precum şi materializarea unei depăşiri a anvelopei cheltuielilor bugetare cu bunurile şi serviciile şi a celor de asistenţă socială cu circa 3 mld. lei (reprezentând circa 0,2% din PIB).
Cu toate acestea, încadrarea în noua ţintă propusă pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibilă având în vedere sub-execuţia semnificativă a cheltuielilor de investiţii totale (cheltuieli de capital şi proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabilă atingerea ţintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar. De asemenea, persistă incertitudini cu privire la impactul bugetar al schemelor de compensare din energie.
CF subliniază îmbunătăţirea perspectivei fiscale pentru anul în curs. Această îmbunătăţire are la bază atât dinamica superioară celei anticipate a PIB nominal, care implică venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) mai ridicate, cât şi creşterea foarte mare (faţă de nivelurile bugetate) a veniturilor nefiscale, în special ca urmare a evoluţiilor din sectorul energetic.