Consiliul Fiscal: Ţintele bugetare pentru 2011 - ambiţioase, dar cam nerealiste

Consiliul Fiscal apreciază că prevederile proiectelor legilor bugetare pentru anul viitor sunt consis-tente cu obiectivul consolidării fis-cale, în vederea corectării deficitului excesiv până la finele anului 2012. Traiectoria de ajustare a deficitului bugetar este însă una ambiţioasă şi necesită un angajament ferm din partea autorităţilor, potrivit unui raport al instituţiei.

Totuşi, Consiliul Fiscal atrage atenţia că responsabilitatea fiscal bugetară înseamnă mai mult decât reducerea deficitului, trebuind să acopere şi aspecte legate de transparenţă şi predictibilitate legislativă. În plus, ancorarea într-o viziune strategică bine fundamentată este esenţială pentru a putea beneficia de un plus de credibilitate.

Consiliul Fiscal mai atenţionează că scăderea deficitului este condiţionată de eliminarea arieratelor.

• Formularea ad-hoc şi netransparentă a măsurilor de politică fiscal bugetară trebuie evitată

Consiliul fiscal consideră oportună compararea proiectului de buget pe anul 2011 cu strategia fiscală în forma ei aprobată de Guvern, în pofida faptului că aceasta va suferi modificări în varianta finală care va fi aprobată de Parlament. Acest lucru permite surprinderea modului în care principiul stabilităţii statuat de Legea responsabilităţii fiscale este respectat.

În perioada cuprinsă între aprobarea de către Guvern a strategiei fiscal bugetare şi realizarea proiectului de buget pentru 2011 au survenit ori sunt avute în vedere măsuri de politică fiscal-bugetară semnificative, fără ca acestea să fi fost măcar enumerate la nivel de intenţie în textul strategiei, lucru cu atât mai grav cu cât perioada scursă de la aprobarea acesteia este de doar două luni, iar în acest interval nu au avut loc revizuiri ale cadrului macroeconomic.

De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la două săptămâni de la adoptarea strategiei fis-cal-bugetare de către Guvern, fără consultarea Consiliului fiscal şi fără a fi prevăzute măsuri compensatorii, ceea ce este în directă contradicţie cu art. 13 al Legii nr. 69/2010. În plus, fundamentarea proiecţiilor pentru unele venituri şi cheltuieli bugetare are la bază intenţii de modificări legislative care nu au fost menţionate explicit în strategia fiscal-bugetară şi care, în plus, nu au fost prezente în dezbaterea publică şi nu au fost aprobate încă nici măcar la nivelul Guvernului (de exemplu, modificările anunţate recent cu privire la cuantumul şi perioada de acordare a indemnizaţiei de creştere a copilului sau modificările legislative indicate de dinamica poziţiei de venituri ale Fondului special pentru asigurările sociale de sănătate - după cum este detaliat mai jos). Consiliul Fiscal înţelege urgenţa finalizării legilor bugetare înainte de sfârşitul anului, însă ar fi dorit ca la momentul elaborării bugetului anual modificările legislative ce stau la baza proiecţiilor de venituri şi cheltuieli să fie bine definite şi prezentate în mod transparent.

Consiliul Fiscal nu contestă necesitatea/oportunitatea adoptării unor măsuri discreţionare de politică fis-cal-bugetară, însă nu poate să nu constate că un astfel de mod de formulare ad-hoc şi netransparent a politicii fiscal-bugetare este în directă contradicţie cu principiul stabilităţii prevăzut în Legea responsabilităţii fiscale şi relevă faptul că Guvernul nu a acordat suficientă importanţă propriei sale strategii fiscal-bugetare pe termen mediu. În aceste condiţii, strategia nu apare decât ca o sarcină legală de care Guvernul s-a achitat în mod formal, deşi aceasta ar trebui să fie instrumentul esenţial care să creeze cadrul pentru o politică fiscal-bugetară coerentă, predictibilă şi, în cele din urmă, credibilă.

• Insuficientă transparenţă în fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare

Consiliul Fiscal constată, în continuare, deficienţe din perspectiva transparenţei fundamentării proiecţiilor de venituri şi a programului de cheltuieli, în pofida recomandărilor anterioare formulate în Opinia privind Strategia fiscal-bugetară 2011-2013 aprobată de Guvern.

În acest context, Consiliul Fiscal reiterează recomandările generale formulate asupra Strategiei fis-cal-bugetare, şi anume necesitatea îmbunătăţirii transparenţei modului de fundamentare a traiectoriilor veniturilor bugetare, prin detalierea - pentru fiecare componentă de venituri - a bazelor macroeconomice relevante, a elasticităţilor luate în calcul şi a impactului măsurilor legislative care le afectează.

• Cheltuielile cu asistenţa socială sunt revizuite în scădere pe baza unor propuneri legislative neclarificate

Cheltuielile pentru asistenţă socială înregistrează o scădere semnificativă faţă de nivelul estimat pentru 2011 în strategia fiscal-bugetară aprobată de Guvern pe baza unor propuneri de modificări legislative aflate încă în fază de discuţie (de exemplu cele referitoare la indemnizaţia de maternitate şi schimbarea referinţei pentru ajutorul de şomaj). În lipsa unor clarificări privind forma finală a modificărilor legislative avute în vedere şi a prezentării trans-parente a impactului acestora asupra cheltuielilor, Consiliul Fiscal nu poa-te considera realist nivelul prevăzut în buget. În plus, modificările de substanţă ce intervin, la nivelul politicii sociale comparativ cu parametrii acesteia definiţi în strategia fis-cal-bugetară, în pofida perioadei scurte ce a trecut de la aprobarea aces-teia de către Guvern, sunt în contradicţie cu principiul stabilităţii ce ar trebui să stea la baza unei politici fis-cal-bugetare responsabile.

Trebuie, de asemenea, menţionat că proiecţia bugetară a cheltuielilor cu asistenţa socială pentru anul 2011 şi pe termen mediu este fundamentată pe baza prevederilor Legii privind reforma sistemului public de pensii care nu a fost adoptată până în prezent.

• Este necesar un plus de transparenţă în formularea priorităţilor investiţionale

Cheltuielile de natura investiţiilor publice pentru anul 2011 sunt prevăzute să fie majorate cu 1.736 milioane lei comparativ cu nivelul avut în vedere în forma adoptată de Guvern a Strategiei fiscal-bugetare, până la un nivel de aproximativ 36 miliarde lei. Este de apreciat faptul că această alocare bugetară pune accent pe investiţii finanţate prin fonduri europene post-aderare şi prin fonduri externe rambursabile, ceea ce este de natură să sugereze direcţionarea efortului bugetar spre proiecte de infrastructură cu efect de antrenare economică. Cu toate acestea, în pofida recomandărilor anterioare ale Consiliului fiscal privind necesitatea prezentării unei liste de priorităţi investiţionale la nivel naţional, lipsesc în continuare informaţii concrete privind: distribuţia investiţiilor pe politici sectoriale, detalierea proiectelor de investiţii considerate prioritare, precum şi alocările multi-anuale de fonduri pentru acestea.