Miniştrii europeni de interne, reuniţi astăzi la Luxemburg în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), s-au angajat să accelereze procesul de repatriere a refugiaţilor care nu pot primi azil în Uniunea Europeană şi să consolideze protecţia frontierelor externe ale blocului comunitar, informează agenţia EFE.
Criteriul care stă la baza separării refugiaţilor în cei care trebuie expulzaţi şi cei care pot primi azil este ţara lor de origine. Astfel, refugiaţii veniţi din ţări unde există conflicte armate de amploare ori regimuri represive, cum ar fi Siria sau Eritreea, sunt consideraţi eligibili pentru statutul de refugiat, ceilalţi fiind consideraţi imigranţi economici. "Cei care nu au nevoie de protecţie internaţională trebuie să se întoarcă în ţările lor de origine", a declarat după reuniune Jean Asselborn, ministrul de interne al Luxemburgului, ţară ce deţine preşedinţia Consiliului European. Cei 28 de miniştri au stabilit de asemenea că se poate folosi şi detenţia "ca măsură de ultimă instanţă".
Ministrul Asselborn a recunoscut că unele state au acceptat condiţionat cotele obligatorii, acestea cerând aplicarea efectivă a politicii de repatriere a imigranţilor economici şi consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE.
La rândul său, comisarul european responsabil cu imigraţia, grecul Dimitris Avramopoulos, a apreciat că există şi "o altă faţetă a monedei" cotelor obligatorii, făcând referire la decizia de a se intensifica repatrierea imigranţilor economici, cum ar fi majoritatea africanilor sau pakistanezii, care au venit în Europa motivaţi doar de dorinţa de a găsi un trai mai bun.
Pe de altă parte, miniştrii europeni de interne şi-au reafirmat voinţa de a lua măsuri pentru preluarea controlului frontierelor externe ale UE, care în prezent sunt traversate cu uşurinţă de refugiaţi. "Dacă nu reuşim să eficientizăm controlul frontierelor externe, există un risc enorm ca spaţiul Schengen să nu supravieţuiească", a avertizat Jean Asselborn.