CONSTANTIN BOŞTINĂ: "Trebuie să gândim un model economic românesc în UE"

• "România suferă, iar viaţa socială din România se deteriorează", spune Boştină, coordonatorul cărţii "Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România - Orizont 2040"

Trebuie să ne gândim la un model economic românesc în Uniunea Europeană care să aducă progres, să reducă sărăcia şi să stopeze suferinţa prin care trece ţara noastră, este de părere Constantin Boştină, preşedintele Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES). Acesta a declarat, ieri, în cadrul evenimentului de lansare al volumului "Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România - Orizont 2040", că "România suferă şi dacă nu se face un pas major de la destructurare la restructurare ţara noastră va continua să sufere şi mai mult în viitor pentru că viaţa socială în principal se deteriorează".

Boştină a afirmat: "Trebuie să ne gândim, dincolo de azi, la un model economic românesc în Uniunea Europeană, la o Românie la orizontul anului 2040. (...) Trecutul a fost, acela este, îl ştim şi îl putem aprecia, ne doare, îl criticăm, luăm din el ce a fost bun, dar haideţi să evaluăm onest şi corect prezentul care nu este nici al celor de dreapta, nici al celor de stânga, nici al celor de mijloc, este al tuturor. Din acest punct de vedere trebuie abandonate luptele (politice) sterile. Nu mă refer la nicio grupare politică. Trebuie să înţelegem - ne place, nu ne place - că România la ora actuală suferă. Economic, în primul rând. Suferă social, educativ, şi dacă suferă în aceste 3 componente atunci nu trebuie să ne străduim prea mult să ne punem întrebarea «ce să facem?». Trebuie să dăm expresie de pe poziţii ştiinţifice unor nevoi actuale ale României şi unor proiecţii pentru viitor. (...) Ideea de a ne aplica asupra problemelor reale ale României ne-a fost inspirată de raportul Institutului de Cercetări a Calităţii Vieţii al Academiei Române pe anul 2017 care a încercat să facă o evaluare a ceea ce a fost denumit în România «tranziţie». Există un paragraf care defineşte punctul de pornire al acestui demers al nostru: «societatea românească este sărăcită şi dezorganizată, dezindustrializată cu o agricultură care trebuie pusă pe un drum normal de dezvoltare, cu instituţii publice cu importante carenţe, un stat capturat de grupurile de interese, exploatat de acestea, incapabil să prevină explozia corupţiei; costul social este apreciabil: pierderea locurilor de muncă, migraţia şocantă în Occident, o sărăcie explozivă dar şi grupuri restrânse care afişează o bogăţie ostentativă, o populaţie demoralizată, neîncredere în instituţiile publice, o stare socială sever deteriorată». Se spune în final: «singurele soluţii ale României sunt formularea propriului program de dezvoltare şi acţiunile pentru realizarea acestuia ţinând seama că şi în Uniunea Europeană se parcurge un proces de clarificări care trebuie folosit favorabil în folosul României»".

Cartea "Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România - Orizont 2040" este rezultatul unor dezbateri economice realizate pe parcursul ultimilor cinci ani între reprezentanţii mai multor asociaţii, facultăţi, institute şi instituţii de economie din România. Pe lângă Constantin Boştină, printre coordonatorii lucrării se numără rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) Niculae Istudor şi regretatul profesor şi academician Gheorghe Zaman.

• Constantin Boştină: "Trebuie să lăsăm deoparte luptele sterile"

Boştină a mai relatat un dialog pe care l-a avut în 2017 cu fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean Claude Juncker, cu ocazia aniversării a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: "Juncker a venit în România să participe la festivitatea de marcare. Într-un dialog public am avut o întrebare de bun simţ, plecată de la concluzia raportului Institutului de Cercetări a Calităţii Vieţii: «Cum vă explicaţi că România, care atunci aşa era, este pe locul 7 în UE ca suprafaţă, pe locul 7 ca populaţie, pe locul 17 ca produs intern brut - aveam capacitate şi potenţial - dar este pe locul 27-28 consecvent la indicatorii calitativi de viaţă? » Jean Claude Junker mi-a răspuns, în esenţă: «România, înainte de 1989, s-a autoizolat de Europa». Eu am făcut corectarea că a făcut o izolare, dar a fost şi izolată. Dar a completat: «Voi, în România, nu aţi înţeles de ce aţi intrat în Uniunea Europeană. Voi veniţi la Uniunea Europeană şi aşteptaţi să vă spunem noi. Noi vă spunem ce credem noi, dar voi ar trebui să veniţi cu ce credeţi voi şi să puteţi să vedeţi cum se pot armoniza (aceste lucruri) în UE. Voi, în România, sunteţi într-un război perpetuu, români contra români». Iată, deci, imaginea României la Comisia Europeană, după zece ani de la intrarea în Uniunea Europeană. Stăm şi ne întrebăm: «Oare chiar trebuie să constatăm asta şi după 20 de ani?»".

Boştină a mai afirmat că potenţialul material, mineral, uman şi financiar al României trebuie pus în valoare în primul rând în interesul naţiunii, o chestiune ce nu are legătură cu naţionalismul, ci cu crearea unei economii şi a unei societăţi care să funcţioneze în interesul oamenilor şi al poporului.

"Nu am auzit pe nimeni, nici din Franţa, nici din Germania şi nici din America să spună că se gândesc la alţii şi nu la ei (ca ţară). În primul rând se gândesc la ei şi evident că în acest context se încearcă o politică comună. Dar dacă mergem la Uniunea Europeană şi aşteptăm să ne spună UE... Luaţi acest Plan de rezilienţă. Suntem împiedicaţi la ora actuală, nu ştim ce să facem cu el pentru că nu am fost pregătiţi? De ce? Pentru că în 32 de ani pe care i-am parcurs după 1990 s-au schimbat 26 de guverne, iar în ultimii 7 ani s-au schimbat 7 guverne. Cine vreţi să conducă România şi cum vă aşteptaţi la rezultate în condiţiile în care avem această situaţie? Nu este o critică, ridicăm problemele şi asta de pe poziţii ştiinţifice încercând să livrăm decidenţilor nu atât minusurile ci mai ales soluţiile care trebuiesc aplicate pentru viitor. (...) Nu ne oprim aici. Intenţionăm ca după această lansare să ne ducem cu un număr din specialiştii care au contribuit la acest document direct la Ministerul Economiei, la Ministerul Finanţelor, la Ministerul Agriculturii, apoi să mergem la Guvern, la primul-ministru, după aceea la preşedintele Camerei Deputaţilor şi Senatului, care sunt şi preşedinţi de partide. După care încheiem toată această călătorie la preşedintele României. Şi, încă odată, nu ne ducem să criticăm, nici să cerem stipendii, ci rezolvarea problemelor României.

Acesta a mai precizat că "România suferă şi dacă nu se face un pas major de la destructurare la restructurare ţara noastră va continua să sufere şi mai mult în viitor pentru că viaţa socială în principal se deteriorează".

De asemenea, Constantin Boştină a mai afirmat că sunt mulţi români care au fugit cu banii din România, în Monaco sau alte state, iar statul român ar trebui să facă o politică de reatragere a acestora.

"Vreau să ne luptăm cu problemele. Problema merită dezbătută atât timp cât putem să-i mai îndreptăm pe cei care au fugit cu banii din România, pentru că sunt mulţi care au fugit cu banii din România, să vină cu ei acasă. (...) În afară de câţiva care sunt generatori de capital propriu prin forţe proprii, capitalul privat din România are nişte lucruri care... de aceea nici nu se mai întoarce acasă, ca să nu miroasă. Cei care s-au hotărât să rămână în ţară, au rămas în ţară şi fac ceea ce pot să facă dar la un nivel nu atât cât s-ar putea prin rezervele care circulă la ora actuală în lume", a conchis Boştină.