Economia are nevoie de "sânge proaspăt", în contextul în care numărul companiilor care dispar este mai mare decât cel al întreprinderilor nou apărute şi din ce în ce mai multe societăţi "vechi" intră în insolvenţă, a declarat, ieri, Constantin Coman, Country Manager, Coface România, la conferinţa de lansare a studiului "Situaţia Insolvenţelor în România - Semestrul I 2014".
Pe parcursul primului semestru al anului 2014 s-au deschis 12.453 de insolvenţe noi, în scădere cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 13.855 de proceduri noi de insolvenţă, conform datelor finale publicate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI) şi în baza metodologiei Coface.
Coface apreciază că numărul firmelor nou înmatriculate în prima jumătate a anului 2014 este în scădere cu 24%, comparativ cu perioada similară a anului anterior.
"Chiar dacă se observă o scădere cu 10% a numărului de companii care şi-au întrerupt activitatea în primul semestru al anului curent, comparativ cu perioada similară a anului anterior, numărul firmelor nou înfiinţate a înregistrat o contracţie şi mai mare, respectiv de 24%", a declarat Constantin Coman, adăugând: "Putem discuta despre o revenire graduală a comportamentului de plată, pe fondul reducerii numărului de companii care îşi întrerup activitatea, precum şi a instrumentelor de plată. Toate acestea într-un mediu economic care nu este foarte atrăgător pentru investitorii privaţi şi iniţiativa antreprenoriatului".
Astfel, potrivit studiului citat, în perioada 2008 - 2013, majoritatea firmelor au intrat în insolvenţă deoarece au atras datorii suplimentare pentru acoperirea pierderilor şi a investiţiilor în creanţe, în condiţiile în care valoarea activelor fixe a rămas aceeaşi. Totodată, firmele insolvente au atras capitaluri cu precădere pe termen scurt de la furnizori, soldul acestora în totalul datoriilor pe termen scurt crescând. Mai mult, creşterea constantă a duratei medii de încasare indică o politică neadecvată de risc comercial, potrivit raportului. Acest lucru a determinat plata din ce în ce mai lentă a facturilor către furnizori, durata medie de plată a furnizorilor dublându-se de asemenea, arată studiul Coface.
Raportul mai arată: "Probabil mesajul promovat furnizorilor în perioada 2009 - 2013 de către firmele intrate în insolvenţă, în primul semestru al anului 2014, a fost acela că nu îşi pot achita facturile la termen, deoarece îşi încasează propriile creanţe mai greu. Acest lucru este adevărat, dar nu reprezintă decât unul dintre motivele indisciplinei de plată. Folosirea resurselor financiare de la furnizori (prin plata mai tardivă a facturilor) pentru investiţii pe termen lung, care s-au dovedit ulterior ca fiind neprofitabile, a reprezentat în aceeaşi măsură o cauză a indisciplinei de plată a firmelor respective.
Prin urmare, cea mai mare pierdere în urma intrării în insolvenţă a firmelor o suportă furnizorii comerciali, urmaţi de bănci, acţionari şi, pe ultimul loc, de stat.
Din punctul de vedere al distribuţiei sectoriale, sectorul construcţiilor, fabricarea produselor textile, industria extractivă, industria metalurgică şi hoteluri şi restaurante au rămas în top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor raportat la 1.000 de firme active".
Un element de îngrijorare semnalat de Coface în ultimele studii privind evoluţia insolvenţelor este reprezentat de numărul ridicat al firmelor insolvente care înregistrează o cifră de afaceri peste un milion de euro. Aceste companii au reprezentat creditorul comercial final al propagării creditului comercial între partenerii de afaceri. În baza datelor publicate de BPI şi prelucrate de Coface, prima jumătate a anului curent semnalează o decelerare a acestui fenomen. Astfel, numărul insolvenţelor deschise în prima jumătate a anului 2014 în rândul companiilor cu cifra de afaceri peste un milion de euro a fost de 293 companii, o contracţie cu 30% comparativ cu nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, respectiv 391. În ciuda acestui fapt, peste două treimi din această dinamică este datorată scăderii insolvenţelor în rândul companiilor cu cifra de afaceri între unul şi cinci milioane de euro, rămânând totuşi îngrijorătoare incidenţa destul de ridicată a insolvenţelor în rândul companiilor cu cifra de afaceri peste 10 milioane de euro (de 3 ori mai mare decât media înregistrată în perioada 2010-2012).
Într-un top 10 al celor mai mari companii intrate în insolvenţă în anul 2013, găsim aproape integral firme cu o vechime de peste 10 ani şi cu o cifră de afaceri totală de circa 660 milioane de euro, cele mai multe din sectorul combustibililor şi cel alimentar.
Astfel, pe primul loc se află Planoil, firmă activă pe piaţă timp de 13 ani, ce înregistra o cifră de afaceri de 138 milioane de euro, locul doi este ocupat de "imperiul Marex", format din companiile Marex şi Vegetal Trading, cu activitate de aproximativ 20 de ani şi cifră totală de afaceri de circa 250 milioane de euro, iar pe locul trei găsim firma Pro Meat Fresh, cu afaceri de peste 50 milioane de euro şi durată de viaţă de 14 ani.
Cu toate acestea, potrivit reprezentanţilor Coface, scăderea înregistrată în primul semestru al anului curent a avut loc în general pe fondul unui volum imens de insolvenţe deschise în ultimii 5 ani, şi în special din cauza ritmului mai accelerat de insolvenţe nou deschise în trimestrul al IV-lea al anului 2013.
"În baza extrapolării mediei pe termen lung, este foarte probabil că vom asista la un volum total de aproximativ 23.000 de insolvenţe deschise pe parcursul anului 2014. Aceasta ar echivala cu o contracţie de aproximativ 15% a numărului de insolvenţe nou deschise în anul curent, comparativ cu anul 2013. Având în vedere că în iunie 2014 a intrat în vigoare noua lege a insolvenţei şi impactul acesteia în practică şi schimbarea conduitei companiilor, este dificil de estimat cu exactitate, dacă evoluţia numerică a dosarelor de insolvenţă nou înregistrate până la sfârşitul anului va suferi variaţii semnificative", a conchis Constantin Coman.