Consumul a continuat să crească, în luna aprilie

Volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul, barometrul pentru consumul privat (principala componentă a PIB), a crescut în aprilie cu un ritm lunar în decelerare de 1,2% după avansul de 2,3% din martie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Singura componentă care a înregistrat scădere în aprilie este volumul vânzărilor de carburanţi.

Statisticile comunicate de INS arată o creştere puternică a vânzărilor atât pentru mărfurile nealimentare cât şi pentru cele alimentare. Potrivit INS, cheltuielile consumatorilor cu produsele nealimentare au marcat o creştere lunară de 4,6% în aprilie. Totodată, vânzările de bunuri alimentare, băuturi şi tutun - cele mai reziliente în faza iniţială a crizei Covid, având în vedere natura crizei - au urcat cu o dinamică lunară de 5% în aprilie.

Dinamica puternică a acestor două componentă este explicată de sărbătorile de Paşte, arată Eugen Sinca, analist BCR.

În acelaşi timp, vânzările de carburanţi în benzinării au scăzut cu 5,7% lună/lună în luna aprilie, ceea ce sugerează într-o anumită măsură o relativă respectare mai strictă a restricţiilor de circulaţie în luna aprilie. La finele lunii aprilie 2021, comparativ cu aprilie 2020, luna acoperită complet de restricţiile de lockdown, vânzările de carburanţi în benzinării sunt cu 56,5% mai mari.

Per total dinamica anuală a vânzărilor din comerţul cu amănuntul a accelerat de la 1,6% în ianuarie şi 9,1% în martie la 42,8% în luna aprilie, ritm record, pe fondul efectului de bază - nivelul redus în mod artificial din aprilie 2020 de -21,9% (cea mai mare scădere din istorie) al volumului comerţului cu amănuntul.

"Cum cifrele anuale sunt distorsionate puternic de lockdown-ul strict din aprilie 2020 ar trebui să ne concentrăm pe dinamica lunară care sugerează un momentum puternic pentru consumatori. Creşterea lunară sugerează un momentum foarte bun pentru consumatori", mai arată Sinca.

Într-o creştere mai puternică în ritm anual, comparativ cu tendinţa multianuală, se regăsesc vânzările de bunuri nealimentare care au accelerat de asemenea la un ritm record de creştere în aprilie 2021, de 62,5%, de la 21,2% în martie.

Componentele bunuri nealimentare şi carburanţi au fost cele mai afectate de incidenţa pandemiei şi introducerea de restricţii de circulaţie în primăvara anului trecut, subliniază într-un raport Andrei Rădulescu, director analiză macro la Banca Transilvania.

Nu în ultimul rând, vânzările de bunuri alimentare/băuturi/tutun au consemnat un avans anual de 21,2% în luna aprilie.

"Prin urmare, în primele patru luni din 2021 volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 12,5% an/an, evoluţie susţinută de efectul bază, mix-ul relaxat de politici economice şi redeschiderea economiei", arată Rădulescu.

Estimările econometrice elaborate de către acesta indică revenirea ritmului anual al vânzărilor din comerţul cu amănuntul peste dinamica potenţială în aprilie, pentru prima oară după 11 luni.

Totodată, vânzările online au continuat să crească şi au ajuns la un plus de 23,3% an/an, reflectând o schimbare permanentă în comportamentul de consum, după cum mai notează Eugen Sinca. Înainte de criza corona, ritmul de creştere al vânzărilor online era de o singură cifră.

Acesta mai notează că componenta de retail a indicatorilor de încredere în economie (ESI) calculaţi de Comisia Europeană indică un optimism în puternică creştere în rândul managerilor din acest sector.

"Indicatorul de sentiment s-a îmbunătăţit considerabil în aprilie şi mai. Avansul din mai a fost condus de o perspectivă mult mai bună a situaţiei pentru următoarele trei luni. Cu toate acestea, componenta forward-looking care a crescut puternic în aprilie s-a retras în luna mai, rămânând totuşi la niveluri relativ ridicate din punct de vedere istoric. Prognoza noastră pentru vânzările din comerţul cu amănuntul în 2021 este de +5,3%. Balanţa riscurilor tinde spre partea negativă în condiţiile în care veniturile salariale real sunt aşteptate să rămână neschimbate în acest an. Piaţa muncii este aşteptată să se reajusteze pe măsură ce guvernul va trebui să retragă gradual schemele de sprijin pentru retenţia forţei de muncă iar companiile se vor adapta la comportamentul de consum modificat", mai arată Eugen Sinca.