Contribuabilii, mai precişi decât Guvernul

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) înregistrase, luni, declaraţii de plată pentru taxa pe construcţii speciale de un miliard lei, valoarea fiind dublă faţă de estimările înscrise în bugetul pentru acest an, a declarat, ieri, Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul MFP.

Domnia sa a precizat că suma este în curs de actualizare şi că valoarea finală va depăşi "cu siguranţă" un miliard lei.

Dan Manolescu a explicat că Guvernul a trecut în buget o sumă mai mică decât estimările privind încasările, în urma solicitării Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Depăşirea sumei bugetate era previzibilă, potrivit lui Dan Schwartz, managing partner în cadrul RSM Scot, care ne-a declarat că mediul de afaceri a avertizat autorităţile că au subestimat încasările pe care ar urma să le încaseze.

"Am prezentat studii pe un eşantion reprezentativ de companii, în care arătam că sumele de plată ar fi mult mai mari, însă Guvernul nu a ţinut cont de ele", afirmă consultantul fiscal, subliniind că afirmaţiile lui Dan Manolescu nu fac decât să confirme rezultatele studiilor invocate.

În aceste condiţii, povara asupra mediului de afaceri este substanţial mai mare decât ce este trecut în buget, ceea ce pune multe companii în situaţia să analizeze "serios" dacă să mai rămână sau nu în ţara noastră, potrivit lui Dan Schwartz.

Domnia sa a continuat: "Cea mai mare problemă nu este valoarea taxei, ci faptul că nu există predictibilitate fiscală. Companii care au investit sume importante în România, în condiţiile unui anumit cadru fiscal, văd cum acesta se schimbă, fără să existe o logică economică sau fiscală.

Dacă aceste companii vor ajunge la concluzia că nu pot să recupereze costurile create de această taxă, există riscul să îşi închidă operaţiunile din România".

Dan Schwartz atrage atenţia că statul va încasa o sumă mare la buget, în perioada următoare, însă nu se ştie dacă pe viitor va mai colecta cât doreşte, dacă un număr important de firme îşi vor închide operaţiunile din ţara noastră.

"Cei care au creat această taxă nu s-au gândit nicio secundă la efectele sale pe termen lung, ci au dorit să strângă mulţi bani rapid, iar apoi, cum spune vorba: «După noi, potopul»", a încheiat consultantul fiscal.

Secretarul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, ne-a declarat că organizaţia pe care o reprezintă a solicitat ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) să efectueze verificări împreună cu firmele, la cererea acestora, pentru a stabili dacă baza de calcul a fost corectă.

"Există riscul ca ANAF să considere, după câteva luni, că unele companii nu au plătit cât trebuia şi să le trimită decizii de impunere", ne-a explicat domnia sa.

Cea mai mare problemă este că deciziile Fiscului pot să fie însoţite de aplicarea măsurii de poprire a conturilor, dar şi de acuzaţii de evaziune fiscală, ceea ce ar bloca activitatea firmelor şi ar putea să ducă şi la închiderea acestora, arată Cristian Pârvan.

Modificările dese ale sistemului fiscal fac ca probabilitatea ca ţara noastră să aibă un mediu de afaceri prietenos să fie foarte redusă, este de părere economistul Florin Cîţu.

"În aceste condiţii, România nu are cum să nu fie una dintre cele mai sărace şi mai puţin competitive ţări Uniunea Europeană", afirmă domnia sa.

În absenţa unei predictibilităţi legislative, ţara noastră va înregistra o creştere economică modestă şi recesiuni mai puternice decât alte ţări europene, în perioadele dificile, semnalează Florin Cîţu.

Dan Manolescu a mai declarat că există discuţii pentru schimbarea tipului de impozitare, unele domenii fiind afectate mai mult de această taxare, precum cel energetic, însă nu s-a luat o decizie finală.

Întrebat dacă vor exista exceptări pentru domeniile împovărate, domnia sa a menţionat că Finanţele au realizat diverse scenarii, însă nu au ajuns la o decizie, întrucât o exceptare într-o anumită zonă ar putea genera solicitări de exceptări şi în alte zone, "odată deschisă o cale a exceptărilor s-ar putea să fie ulterior argumente şi din alte zone pentru a introduce anumite categorii de excepţii".

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Victor Ponta declara că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de FMI care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Fondul vine pe 2 iunie în ţara noastră, una dintre principalele teme de discuţie cu autorităţile urmând să fie reducerea CAS cu cinci puncte procentuale.

Ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, preciza că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de 1 miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, arăta că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marţi, prima plată urmând să fie efectuată până luni, 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.