Corecţie de piaţă sau calcul meschin?

De cum am ajuns ieri acasă în jurul orei 14.30, au curs telefoanele pentru a-mi comunica marea scădere de la bursă. Adevărul este că marţi au scăzut atît toţi indicii bursieri şi Rasdaq cît şi majoritatea acţiunilor, cu excepţia BET-Fi - şi asta pentru simplul motiv că acţiunile SIF au fost oprite.

Întrebarea care se pune este cea din titlu. Avem de a face cu o corecţie de piaţă, care uneori este chiar necesară, sau este vorba de altceva? Primul meu gînd m-a dus la declaraţiile domnului prim-ministru Tăriceanu, care a spus că este posibil să se umble la unele impozite directe, nominalizînd printre acestea impozitul pe cîştigul din tranzacţiile bursiere şi pe dobînzi, avansînd chiar cifra de 10%. Ideea nu este nouă, mai înainte vorbindu-se de 5%. Într-un articol anterior, am făcut o analiză în care ţineam cont de acest impozit. Pe moment ideea a fost abandonată pentru a reînvia cu forţă dublă. Bineînţeles că a fost vorba numai de o idee. Cum ideile care au un efect defavorabil asupra poporului cam au şanse de a deveni fapte, nu este exclus să se ajungă la asta. Bineînţeles că, la data respectivă, toţi investitorii vor trebui să ţină cont în analizele şi acţiunile lor de toate posibilităţile. Pentru o operaţie speculativă pe termen scurt, la un comision de 1%, devine rentabilă o diferenţă de minim 5%, din care jumătate s-ar duce la adversari, respectiv societatea de intermediere şi tovarăşul buget sau stat. Dacă nu iese pasenţa, pierzi sau cîştigi mai puţin sau deloc. Problema nu se pune pentru investiţiile speculative. Ea se pune acut în situaţia valorificării investiţiilor istorice. Sînt investitori care au cumpărat acţiuni SIF la preţuri de sub 1.000 lei sau chiar sub 500 lei. În situaţia cînd ar vinde, forţat de o nevoie acută, sau dacă ar considera că se cîştigă mai mult din dobîndă decît din dividend la o acţiune SIF, la actualele niveluri de preţ, impozitarea este drastică, fiind vorba de peste 1.000 lei pe acţiune. La fel pentru acţiuni precum TLV, în cazul investitorilor care au cumpărat acţiuni în 2.000 - 2.002 la preţuri între 1.500 şi 3.000 lei, primind în plus şi o grămadă de acţiuni gratuite. După părerea mea, foarte mulţi s-au gîndit că dacă vînd acţiunile acum, înainte de introducerea noii grile de impozitare, vor plăti 1% pe diferenţă şi pot cumpăra aceleaşi acţiuni la preţul actual, plătind apoi 10% pe o diferenţă mai mică de preţ. Cei care au gîndit aşa şi au acţionat primii, au obţinut un dublu avantaj. Au vîndut acţiunile cu un preţ mai mare şi au putut răscumpăra aceleaşi acţiuni la un preţ mai mic cu 500-600 lei. După cum am fost informat, s-au vîndut peste 10 milioane acţiuni TLV în valoare de peste 133 miliarde.

Ce înseamnă asta pentru emitent? Cantitatea nu reprezintă nici măcar 1% din capital. Dacă toţi acţionarii ar vrea să facă mişcarea, nu ar putea să o facă decît în cîteva linii. În plus, sînt cumpărători care au cumpărat scump în ultimele luni sau săptămîni şi, dacă ar vinde, ar ieşi în pierdere. Mai mult, mai este numai o lună şi ceva pînă la AGA şi cei care cumpără nu vor mai da drumul la acţiuni, astfel că mulţi vor rămîne fără pachete şi, deci, nu vor beneficia nici de acţiunile gratuite din profit sau rezerve, nici de posibilitatea de a cumpăra acţiuni mai ieftine, dacă se va face cumva o emisiune, după părerea mea foarte recomandată.

De aceea, înclin să cred că scăderea drastică de ieri a fost determinată mai de grabă de calcule meschine, decît de cauze obiective. Nu neg faptul că unii au dat lovitura. De asemenea, sînt convins că şi spiritul de turmă care animă pe foarte mulţi inves-titori a avut rolul său. Dacă în această capcană au căzut şi unii investitori noi şi nu prea experimentaţi, aceştia au pierdut şi este posibil ca unii să se îndepărteze de bursă, mai ales că au intrat cu mari speranţe şi s-au trezit rapid cu o găleată de apă rece în cap. Cei mai mulţi investitori nu vor fi afectaţi de emoţii viscerale şi, în scurt timp, situaţia se va stabiliza. Cel puţin aşa vreau să cred.

Profitînd de scădere, dacă mă ajută cel de sus şi mai fac rost de bani, am de gînd să mai cumpăr ce cred că este rentabil. Căci alternativele sînt şi mai proaste. Dobînzile sînt şi aşa foarte mici şi impozitarea dobînzii le va face şi mai mici, iar o direcţionare a resurselor scoase din bursă spre consum este cea mai mare prostie. O escaladare a consumului ar crea inflaţie şi preţurile, o dată crescute, nu mai dau înapoi, iar cumpărarea de dragul cum-părării de bunuri de folosinţă îndelungată fără o nevoie reală este o idee şi mai proastă.