CORELARE-CORELARE, dar nici chiar aşa!

Niciun cuvânt din vocabularul limbii române, vehiculat în relaţie cu piaţa bursieră din România nu întrece, sau mai exact nu a întrecut ca frecvenţă termenul CORELARE. Pe toate canalele media, dar cu prioritate la posturile de televiziune care transmit ştiri sau analize legate de piaţa de capital, termenul CORELARE a fost pus în relaţia între amărâta, slăbănoaga, anemica şi nebăgata aproape în seamă piaţă de capital românească cu marile burse ale lumii, mai vechi (New York, Londra, Stuttgart, Tokio) sau mai noi (Shanghai, China). Nici bursele din fostele ţări comuniste (Varşovia, Praga, Budapesta) nu au rămas nebăgate în seamă, pentru a lega într-un fel sau altul evoluţiile de la Bucureşti de ce se întâmplă în lume. Într-un fel nu este de neglijat sau dăunător să ştii ce se mai petrece în lume. Ca şi la noi, aiurea indicii bursieri au o evoluţie fluctuantă, dar în general mult mai stabilă decât la Bucureşti. Dacă la Tokio sau New York indicii bursieri au variat cu 0,25%, la noi datorită insistenţei cu care se repetă ştirea, piaţa a scăzut sau a crescut cu 2,5%. Eu interpretez insistenţa cu care se vehiculează ştirile despre bursele externe, ca pe mijloace clare de manipulare. După ce o zi, o după amiază şi o noapte întreagă ni se picură precum picătura chinezească pe creier că bursa de la Shanghai a scăzut cu câteva procente, Bucureştiul o ia şi el la vale. Peste câteva zile aflu că la Shanghai s-au înregistrat cote maxime ale indicilor bursieri, dar bursa de la Bucureşti a rămas coborâtă, căci chiar dacă merge în dinţi de ferăstrău, aceştia seamănă mai mult a dinţi de joagăr. Pentru ştiinţa tinerilor care au văzut numai în filmele de cinematecă, gen "Şapte mirese pentru şapte fraţi", spre deosebire de ferăstrăul care are dinţii egali şi taie îndeobşte scândura, joagărul are un dinte mai mare şi unul mai mic şi serveşte la tăiatul buştenilor. Cert este că după o vară nici prea - prea nici foarte - foarte, avem parte de o toamnă în care în linişte şi pace, bursa de la Bucureşti alunecă şi alunecă la vale. Am notat preţurile de închidere de marţi, 25 septembrie, şi constat că cele mai stabile şi lichide acţiuni BVB sunt în mare suferinţă. SIF 1 este acum cotat la 3,57 ron, după ce a fost 4,38, în pierdere cu 18,5%; SIF 2 a pierdut 16,6% de la 4,01 la 3,42. La SIF 4 scăderea este de 22,85%, de la 3,02 la 2,33, iar la SIF 5 de la 4,96 la 4,20 înregistrăm o scădere de 15,32%. Datorită situaţiei speciale de la SIF 3, legată de dublarea capitalului şi contestaţia totat lipsită de sens şi de fundament introdusă de COCOR SA, contestaţie de pe urma căreia se pare că societatea COCOR şi unii dintre conducătorii acesteia au profitat din plin, comparaţia este ceva mai dificilă. Dacă luăm preţul maxim pe o acţiune de 4,35 ron şi comparăm cu preţul a două acţiuni actuale de 2,30 ron, s-ar părea că este singura acţiune în câştig. Comparând însă cu preţul maxim de după majorare de 2,96 ron, atunci scăderea este de 21,3%. Nici băncile nu stau mai bine. BRD a scăzut de la 29,3 ron, cel mai mare preţ de referinţă din acest an (tranzacţii s-au efectuat şi la 29,8 ron), la 25,9 ron, adică minus 12,6%. Banca Transilvania care a avut preţ maxim după data de înregistrare de 0,96 ron a închis la 0,87 ron, adică minus 9,4%. O situaţie mai grea au cei care au luat la vârf Transelectrica, cu 49,3 ron şi acum valorează numai 39,5 ron, cu 19,9 % mai puţin, sau ALUMIL care a scăzut cu 36,3% de la 90 la 70 ron. Acţiunile societăţilor petroliere, deşi au fost avantajate de evoluţia preţului petrolului şi implicit de perspectivele care decurg din aceasta, au şi ele scăderi importante. Şi mă opresc aici, nu fără a aminti mişcările de preţ aventuroase, gen Electroputere care a urcat la 1,94 ron pe o idee deşartă şi se menţine din inerţia celor care au cumpărat foarte scump, la 1,29 ron.

Pe piaţa Rasdaq situaţia este şi mai nebuloasă şi nu pot să trec peste exemplul Electroputere Craiova care a fost la vârf 55 ron şi înoată acum pe la 21 - 23 ron, sau Băneasa ( BANE ), care a fost mult peste 40 ron şi a coborît la 30, deoarece la AGA nu s-a luat nicio hotărâre legată de terenuri, aşa cum se spera.

Referitor la situaţia pieţei de capital din această toamnă, eu am o teorie proprie. Deoarece toţi cei care au subscris la Transelectrica au pus de un câştig foarte mare la un moment dat, dar destul de substanţial şi în prezent pentru subscriitorii care încă nu au vîndut (în special persoane juridice), toată lumea aşteaptă luna noiembrie sau decembrie pentru a subscrie masiv la TRANSGAZ. În mod sigur, statul prin AVAS va face oferta la un preţ avantajos pentru ca aceasta să aibă succes, urmând apoi eventual să beneficieze de creşterea valorică atunci când TRANSGAZ va intra efectiv pe bursă. Numai că de data aceasta nu mai sunt reţineri la subscriere şi prevăd o suprasubscriere de peste 10 ori pentru persoane fizice şi chiar mult mai mare la investitori persoane juridice. Cum în afara băncilor, a SIF-urilor şi a unor fonduri de investiţii române sau străine, cam nimeni nu ţine banii de obicei la ciorap (mă refer la investitorii din piaţa de capital), unii s-au gândit să-şi facă din timp rezerve şi au vândut puţin câte puţin. Cum piaţa este subţire şi mai este ajutată şi din vorbe, ne aflăm unde suntem. După ce marota cu TRANSGAZ se va fâsâi datorită numărului mic de acţiuni şi a cererii foarte mari, toate lichidităţile se vor întoarce în piaţă şi aceasta o va lua la deal. Numai că aproape sigur, după ce se va trage linia şi se face bilanţul, mulţi vor constata că mai bine stăteau în banca lor cu acţiunile deţinute. Căci cele vândute vor fi răscumpărate, după ce se întorc banii neutilizaţi de la subscriere s-ar putea să coste mai mult decât s-a luat pe ele la vănzare. Din această cauză este aproape sigur că vor avea câştig de cauză cei care vor cumpăra acţiuni foarte lichide la preţul minim, iar câştigul va putea fi consemnat foarte rapid, spre deosebire de cel presupus la acţiunile TRANSGAZ, după listarea acestora.

NOTA: Domnul Mihai Iordache, colaborator al ziarului "BURSA", este jucător activ pe piaţa valorilor mobiliare. Orice sugestie de investiţie s-ar desprinde din articolele domniei sale trebuie considerată din acest punct de vedere. Întreaga responsabilitate privind conţinutul articolului revine autorului.