CORESPONDENŢĂ DE LA PARIS Să fentăm moartea: pilula pentru 200 de ani

Longevitatea a atins un nivel-record în ţările dezvoltate. În Franţa, de exemplu, femeile trăiesc în medie 85 de ani, ceea ce reprezintă de trei ori şi jumătate mai mult decât speranţa de viaţă de la mijlocul secolului XVIII, care era de 25 de ani. Specialiştii se întreabă acum dacă longevitatea ar putea fi prelungită peste 100 de ani, la 150 sau chiar 200 de ani. Este unul din obiectivele pe care şi le propune să le atingă nanotehnicile, tehnici care permit conceperea, atom cu atom, a unor "unelte" miniaturizate, invizibile pentru ochiul liber şi a căror precizie este de ordinul miliardului dintr-un metru. Mecanismele de acest tip, create la scară mezoscopică, încorporează angrenaje care au mărimea unui grăunte de polen. Recent, oamenii de ştiinţă au reuşit să pună în funcţiune nanomotoare in vitro. Aceste nanodispozitive vor putea în curând să se deplaseze în corpul uman pentru a distruge celulele bolnave sau pentru a administra moleculele necesare anumitor afecţiuni (cum ar fi insulina în cazul diabetului). O lume "nano" este pe cale să se nască şi ea va permite în urmatoarele decenii să fie aplicate tratamente medicale adaptate fiecărui bolnav, în funcţie de caracteristicile sale genetice şi biologice. Piaţa mondială a nanotehnicilor este în plină dezvoltare, în domenii cum ar fi electronica, materialele şi biotehnicile. Estimată la 500 de miliarde de dolari în 2008, piaţa îşi va dubla valoarea după estimările National Science Foundation, în 2015. Evaluarea este determinată de creşterea numărului de boli cardiovasculare, neurologice, oncologice şi respiratorii.

Piaţa mondială a nanomedicinei ar putea să atingă o cifră cuprinsă între 97 şi 129 miliarde de dolari în 2016. Acestea sunt prezicerile unui studiu realizat de grupul întreprinderilor de medicamente din Franţa (Leem). În total, nanotehnicile ar putea să genereze mai mult de 2 milioane de locuri de muncă în lume.

Tehnologiile nano interesează, deci, atât oamenii de ştiinţă, cât şi inginerii sau industriaşii, dar mai ales investitorii care sunt atraşi de biotehnologii, de exemplu societatea Carmat, creatorul primei inimi artificiale. Un domeniu care este în atenţia gestionarilor de fonduri, dar şi a particularilor care doresc să investească sume importante.

O veste bună, deoarece evoluţia nanotehnicilor este rapidă şi numeroasele întreprinderi care le dezvoltă au nevoie de fonduri din ce în ce mai importante.

Dacă în 1990 era imposibil să se determine secvenţele şi să se analizeze totalitatea genomului uman de 3,2 miliarde de perechi de nucleotide, oamenii de ştiinţă pot acum să le studieze. Dotaţi cu "planul" organismului uman, ei pot identifica o alterare care va determina apariţia unei boli sau a unei deficienţe cum ar fi cancerul. Numeroase companii s-au lansat în această aventură tehnologică pasionantă. Întreprinderea americană Affymetrix a pus la punct o metodă, denumită Affymetrix GeneChip, care permite analiza informaţiilor genetice complexe. La începutul lunii iunie, compania a anunţat lansarea unui program informatic de analiză genetică destinat cercetărilor în domeniul bolilor canceroase. Affymetrix a realizat, în primul trimestru al anului 2014, o cifră de afaceri de 82,9 milioane de dolari, cu cinci milioane mai mult decât în perioada similară din anul precedent.

Pionieră în domeniul nanomedicinei, întreprinderea franceză Nanobiotix se ocupă şi ea de problema longevităţii şi a pus la punct o metodă terapeutică destinată tratamentului local al cancerului, denumită NanoXray. Produsul principal pe care îl comercializează compania franceză este NBTX R3 şi consistă în injectarea nanoparticulelor în centrul tumorii canceroase. Aceste particule măresc eficacitatea razelor X asupra celulelor canceroase şi livrează doza de radiaţii necesară, evitând afectarea ţesuturilor sănătoase. Metoda ar putea favoriza tratarea şi vindecarea unui număr mai mare de bolnavi de cancer de ficat, de colon sau de prostată. Compania prevede că tratamentul său anti-cancer, care ar putea să fie folosit pentru tratarea unui milion de pacienţi, se va face începând din 2016. Ceea ce va reprezenta o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro în anul 2031.

Alt exemplu elocvent: societatea Adocia, care a inventat, cu ajutorul nanoparticulelor, un material a cărui suprafaţă este acoperită de acid hialuronic. Acest acid, produs în mod natural de corpul uman, ameliorează eficacitatea acţiunii agenţilor anti- canceroşi în centrul tumorii. Primele rezultate clinice demonstrează un efect real în tratamentul tumorilor numite "solide". Obiectivul principal urmărit de Adocia este de a pune la punct un produs pentru tratamentul cancerului de ovare şi de a lansa primul studiu clinic la sfârşitul acestui an.

Grupul farmaceutic elveţian Novartis a reuşit să creeze un medicament destinat pacienţilor care suferă de degenerescenţă maculară datorată vârstei. Acest tratament, primul în lume care împiedică pierderea acuităţii vizuale datorită vârstei, a fost pus la punct cu ajutorul unor nanocapsule numite lipozomi care transportă medicamentul.

Repararea organelor şi celulelor bolnave nu este singurul beneficiu al nanotehnologiilor. Ele pot, de asemenea, să frâneze îmbătrânirea. Omul de ştiinţă rus Vladimir Skulacev lucrează la o adevărată "fântână a vieţii". Este vorba de o moleculă care neutralizează îmbătrânirea ţesuturilor responsabilă de numeroase schimbări datorate vârstei înaintate. Academicianul rus a creat, împreună cu colegii săi, societatea Mitotech, care elaborează un medicament bazat pe acest antioxidant mitocondrial SkQ1.

În fine, numeroase alte exemple demonstrează eficacitatea şi beneficiile nanotehnologiilor. Scutece absorbante şi biodegradabile pentru copii, făcute din corp de meduză; pâine a cărei savoare este încapsulată în ea până la coacere; costum de baie impermeabil 100%; o caroserie de maşină care nu se murdăreşte niciodată.

Nanotehnicile deschid perspective noi. Mai mult de o mie de produse rezultate din aceste tehnologii sunt, de altfel, disponibile. O revoluţie tehnologică care va schimba în mod radical lumea în care trăim, şi care va permite generaţiilor următoare să trăiască 150 sau 200 de ani.