CORESPONDENŢĂ DIN MADRID Spania, în pragul revoltei sociale

• Ca să evite soarta Greciei, guvernul de la Madrid a anunţat măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice

• Presa relatează că Spania ar putea lua de la FMI un împrumut de 280 de miliarde euro

Spania este în pragul unei revolte sociale. Cetăţenii sunt extrem de nemulţumiţi de măsurile drastice anunţate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar.

De teama ca ţara să nu ajungă în situaţia extrem de dificilă a Greciei, guvernul de la Madrid a anunţat un set de nouă măsuri care vizează, pentru 2010 şi 2011, reducerea deficitului bugetar cu 15.000 milioane euro.

Măsurilor anunţate de către preşedintele guvernului, Jose Luis Rodriguez Zapatero, s-ar putea adăuga şi o alta de creştere a taxelor şi impozitelor, potrivit presei spaniole.

Suma pare fabuloasă, dar guvernul spaniol este decis să apuce "taurul de coarne" şi să-şi ajusteze cheltuielile publice pentru a evita prăbuşirea economică.

În joc nu este doar stabilitatea macroeconomică a Spaniei, ci chiar cea a întregii Uniuni Europene, îndeosebi a zonei euro. Presiunile externe pentru începerea reformelor fiind foarte mari atât din partea UE, cât şi din partea SUA.

La toate acestea s-ar putea adăuga un împrumut record de la FMI, în valoare de 280 de miliarde euro. Jurnaliştii francezi de la "La Tribune" au anunţat, citând surse oficiale, că dis-cuţiile între guvernul spaniol şi oficialii FMI pe această temă se des-făşoară în secret. Ştirea nu a fost confirmată oficial.

• Nouă măsuri pentru a evita soarta Greciei

Cele nouă măsuri anunţate de Guvernul iberic, ce constau atât în reducerea cheltuielilor bugetare, dar şi în diminuarea investiţiilor sunt dure, dar extrem de necesare, susţin specialiştii spanioli.

Salariile bugetarilor vor fi reduse cu 5% în a doua jumătate a anului şi îngheţate anul viitor, guvernul estimând economii de 4,1 miliarde euro.

Pensiile vor fi îngheţate şi în 2011, iar regimul pensionării parţiale va fi eliminat. Din aceste două măsuri Executivul madrilean estimează, în 2010 şi 2011, economii de peste 1,3 miliarde euro.

Pe plan social va fi aplicată o nouă politică a medicamentelor din care sunt estimate economii de 2,78 miliarde euro. Guvernul spaniol va elimina, astfel, subvenţiile pentru sectorul farmaceutic.

În plus, de la 1 ianuarie 2011, mamele nu vor mai primi prima de 2.500 euro pentru nou-născuţi, iar politica ajutoarelor sociale va fi regândită. Din cele două măsuri, Madridul estimează economii totale de 1,9 miliarde euro.

Mai mult, ajutoarele pentru dezvoltare acordate altor state vor fi reduse, în 2010 şi 2011, cu 600 de milioane euro, investiţiile publice vor scădea cu 6.000 milioane euro, iar administraţiile locale vor fi obligate să economisească, în plus, 1.200 milioane euro, faţă de cele 10.000 milioane euro, cât primiseră dispoziţie de la începtului anului.

• Reforma impusă din exterior?

Cercurile politice din întreaga Spanie vorbesc de faptul că aceste măsuri ar fi fost impuse ţării de către comunitatea internaţională.

Înainte de anunţarea celor nouă măsuri de austeritate, între preşedintele guvernului, Jose Luis Rodriguez Zapatero şi liderul de la Casa Albă, Barack Obama, a avut loc o conversaţie telefonică în care preşedintele SUA i-ar fi sugerat omologului său că este necesar ca Spania să înceapă reformele pentru a nu afecta zona euro şi stabilitatea economiei mondiale.

De altfel, măsurile anunţate de Executivul spaniol au fost salutate de către oficialii UE. Joaquim Almunia, comisarul european pe probleme de Concurenţă consideră că aceste măsuri sunt necesare, iar comisarul european Olli Rehn spune că noile reforme par să indice "direcţia cea bună" pentru Spania.

De faptul că reformele au fost impuse Spaniei din exterior vorbeşte Mariano Rajoy, preşedintele Partidului Popular din opoziţie.

Mariano Rajoy îl acuză pe Luis Zapatero: "Aceste măsuri au fost impuse ca unui elev indolent. Partenerii noştri au spus deja că acest elev indolent nu poate fi lăsat singur. (...) A improvizat în trei zile măsuri de reducere a cheltuielilor de 15.000 milioane. Toate acestea se vor întoarce contra lui. Este unicul responsabil de cele mai mari reduceri sociale din istorie".

Şi analistul politic Ignacio Villa spune, într-un editorial în "La Razon" că "Zapatero a vândul independenţa şi suveranitatea economică a Spaniei pentru a satisface exigenţele internaţionale".

La rândul său, Jose Luis Rodriguez Zapatero se apără: "Este o situaţie dificilă, dar suntem convinşi că prin aceste măsuri vom reuşi să mergem înainte. Nu este uşor nici pentru Guvern să adopte aceste măsuri, dar sunt necesare şi în baza lor, în următorii doi ani, vom reuşi să reducem deficitul Produsului Intern Brut, de la 12,6% la numai 6%".

• Statistica: Spania a ieşit din recesiune

Starea generală de nemulţumire din Spania a fost alimentată şi de faptul că aceste măsuri vin în contextul în care Institutul Naţional de Statistică (INS) spaniol anunţase, fix înainte de comunicarea măsurilor de către Guvern, că "Spania a ieşit deja din recesiune".

INS preciează că PIB-ul a crescut în primul trimestru al anului curent cu 0,1% faţă de ultimul trimestru din 2009, conform cotidianului El Pais.

În aceste condiţii, populaţia şi oamenii de afaceri sunt extrem de nemulţumiţi. Salariaţii urmau să beneficieze anul acesta de o creştere a salariilor cu 0,3%, în niciun caz de o reducere aproape dublă. Sindicatele, ONG, şi partidele de opoziţie au anunţat mobilizare generală pentru începerea protestelor.

• ÎN URMĂTORII TREI ANI,

• Numărul românilor din Spania va scădea cu 20%

(Interviu cu domnul Daniel Comăniţă, preşedintele Asociaţiei Româno-Spaniole din Castilla la Mancha)

Reporter: Care este situaţia dias­porei româneşti din Spania?

Daniel Comăniţă: La nivel naţional sunt peste 700.000 de cetăţeni de origine română, conform datelor oficiale. Însă noi considerăm că în componenţa comunităţii româneşti se află peste 800.000 de cetăţeni. Comunitatea românească este pe primul loc în Spania, surclasând-o pe cea marocană, în ceea ce priveşte numărul de locuitori. În Castilla la Mancha, conform statisticilor oficiale, sunt peste 86.000 de români, însă alte surse indică peste 100.000 de cetăţeni de origine română, cea mai mare comunitate de origine străină din această regiune spaniolă.

Reporter: Care este gradul de integrare al românilor din Spania?

Daniel Comăniţă: Eu consider că cetăţenii români s-au integrat foarte bine aici, neexistând un precedent în istoria Europei privind apropierea sociologică dintre cele două popoare. Sunt rare cazurile în care cetăţenii români au fost discriminaţi, neexistând situaţii ca în Italia. Vreau să subliniez că, pe viitor, un punct important în relaţiile româ­no-spaniole îl constituie faptul că avem în Spania peste 100.000 de copii şi peste 10.000 de familii mixte. De asemenea, copiii români au cele mai multe premii şi sunt foarte apreciaţi la informatică, matematică şi fizică. Statul român ar trebui să gândească o strategie pe termen mediu şi lung pentru a-i atrage pe aceşti copii de excepţie. Vreau să subliniez că în ciuda faptului că avem programe de predare a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie română, copiii noştri nu mai gândesc în română, nu vorbesc limba noastră, nu se identifică cu România. Practic, cei 100.000 de copii români vor avea o gravă problemă de identitate pentru că, în următorii ani, familiile lor se vor întoarce în România şi ei se vor simţi străini în propria lor ţară.

Din păcate, pentru o bună parte dintre aceşti copii, destinul este nedrept...

Reporter: Cu ce probleme se confruntă cetăţenii români din Spania?

Daniel Comăniţă: În primul rând o problemă majoră o constituie faptul că asociaţiile româneşti nu au capacitatea instituţională de reprezentare. Lipsa proiectelor, dezinteresul instituţiilor din România faţă de comunitatea de aici şi lipsa culturii asociative sunt doar câteva motive pentru care nu avem asociaţii puternice şi un grad ridicat de reprezentare şi de reacţie foarte scăzut. Din această cauză nu avem capacitatea de a gestiona situaţiile din ce în ce mai multe care afectează imaginea comunităţii şi a României. Probabil, vom avea nevoie de 10 ani ca lucrurile să se schimbe şi să avem asociaţii puternice.

Reporter: Sunt cazuri în care cetăţenii români fac şi altceva în afară de construcţii şi agricultură?

Daniel Comăniţă: Cei mai mulţi muncitori români din Castilla la Mancha lucrau în sectorul construcţiilor, însă, din cauza crizei, lucrurile s-au schimbat, pe primele locuri fiind acum agricultura şi sectorul serviciilor. Însă comunitatea româ­nească este cea mai întreprinzătoare dintre cele peste 80 de naţionalităţi din Castilla la Mancha. Aici avem peste 8.500 de firme şi persoane fizice autorizate, ceea ce demons­trea­ză integrarea deplină a românilor în societatea de aici. Vreau să elimin neclarităţile şi în privinţa pensiilor. Românii care plătesc taxe şi impozite în Spania vor primi pensiile de la statul spaniol, şi nu de la cel român.

Reporter: Care este situaţia de acum a "căpşunarilor" români, ţinând cont că aceşti oameni adu­ceau foarte mulţi bani în ţară?

Daniel Comăniţă: În primul rând vreau să îmi exprim dezacordul faţă de acest stereotip al "căpşunarilor" pentru că 98% din comunitatea românească din Spania are alte activităţi decât culesul căpşunilor. Deci nu suntem o comunitate de căpşunari. Este adevărat că şomajul comunităţii româneşti a devenit preocupant, undeva la 25%. Acest fapt trebuie privit în ansamblu, rata şomajului în Spania este de 20%, iar numărul mare de şomeri români provine în mod special din sectorul construcţiilor, care a suferit o scădere fără precedent în istoria ultimilor 20 de ani a ţării. Cu toate acestea, românii de aici continuă să trimită miliarde de euro în ţară, iar România va avea, în continuare, o sursă de bani care va reduce efectele crizei economico-financiare.

Reporter: Ce impact vor avea măsurile anunţate de guvernul spaniol asupra comunităţii româ­neşti?

Daniel Comăniţă: Eu consider că pe termen mediu şi lung aceste măsuri vor fi pozitive pentru că politicile sociale din Spania erau exagerate şi foarte protecţioniste. Ori, o ţară ca Spania are nevoie acum de măsuri economice puternice. Comunitatea română este afectată de criza economică din Spania şi probabil, în următorii trei ani, numărul de cetăţeni români de aici se va reduce cu peste 20%. O parte din cei 20% fie se vor întoarce în ţară, fie vor emigra în Irlanda, Franţa sau Germania, cum de altfel au şi început să o facă de acum doi ani. Spre exemplu, sunt multe cazuri în care românii care au stat şi 10 ani aici se tem să se întoarcă în ţară şi sunt dispuşi să o ia de la capăt într-o altă ţară.

Reporter: De ce Spania este ţara cu cea mai bună imagine în procesul absorbţiei fondurilor comunitare?

Daniel Comăniţă: Clasa politică de aici a ajuns la un acord în sensul de a exista o coerenţă la atragerea fondurilor europene. În România cred că nu se va întâmpla acest lucru. Al doilea element a fost specializarea funcţionarilor publici la instituţii de renume în Europa, în primii ani de integrare. Nu în ultimul rând, aici au fost sprijinite firmele de consultanţă care au fost elementul cheie în acest proces. S-a ajuns în anumite cazuri ca rata absorbţiei de fonduri să fie de 140%. Mi-aş dori ca şi în România, în următorii zece ani să se întâmple acelaşi lucru, iar Spania poate să fie un model de adoptat pentru ţara noastră în acest sens. Totuşi, consider că România mai are nevoie de vreo 20 de ani de la momentul integrării pentru a se apropia timid de nivelul de dezvoltare european.

Reporter: Vă mulţumesc pentru interviu!