Devastată de incendiul din 15 aprilie 2019 - după ce a rezistat la revoluţii, războaie sau bombardamente - şi după ce devenise încet, dar sigur monumentul cel mai vizitat din Europa cu 14 milioane de vizitatori anual, Catedrala Notre-Dame de Paris va fi "readusă la viaţă" pentru o seară, pe 24 decembrie 2020 când va găzdui un concert de Crăciun în incinta sa, dar fără audienţă. Concertul va reuni un cor de 20 de cântăreţi şi doi solişti şi va fi transmis în direct la Televiziune.
"Naşterea Domnului va arăta ca o înviere sub bolta Catedralei Notre-Dame", a transmis Vaticanul.
Catedrala Notre Dame de Paris se află în mijlocul unor eforturi intense de restaurare, după incendiul dramatic de anul trecut, şi a strânse fonduri de aproximativ 800 de milioane de euro din donaţii. Numeroşi specialişti şi cercetători şi-au pună competenţele în slujba salvării monumentului de patrimoniu şi a implicat oameni de ştiinţă din numeroase discipline şi ţări precum arheologi, istorici de artă, fizicieni, chimişti, ingineri sau informaticieni.
În acelaşi timp, au apărut şi dificultăţi de a reuni anumite profesii specializate în restaurarea patrimoniului, meserii pe cale de dispariţie, ca de exemplu pietrari, dulgheri, vitralişti (un atelier de vitralii dispare în fiecare an în Franţa). Proiectul de restaurare a Notre-Dame devenind astfel şi o oportunitate de a mobiliza acest "know-how" şi de a relansa transmiterea unor competenţe specifice.
Şantierul a fost oprit din cauza epidemiei şi perturbat din cauza vremii sau vântului, iar spaţiul înconjurător ( în faţa Catedralei se află kilometrul 0 al Capitalei) a fost reorganizat, după ce zonele poluate cu Plumb au fost curăţate.
O macara şi o nacelă sunt utilizate pentru a susţine o centură a schelei cu grinzi metalice, pe trei niveluri, pentru a preveni un posibil colaps, iar în altitudine, topită şi distorsionată în spectaculosul incendiu, schela catedralei este demontată de două echipe formate din cinci tehnicieni alpinişti specializaţi în lucrul la înălţime, care au coborât cât mai aproape de piesele carbonizate pentru a tăia tuburile metalice sudate de căldura imensă generată de incendiu.
Această schelă de 40.000 de bucăţi şi 250 de tone ( din care jumătate se găsea la peste 40 de metri înălţime), fusese instalată pentru lucrările de restaurare a turlei, prabuşită în dramaticul incendiu, eveniment ale cărui cauze sunt considerate ca fiind accidentale.
Preşedintele Emmanuel Macron a promis ca restaurarea să urmeze cu stricteţe planurile originale şi să fie finalizată până în 2024 când capitala franceză va fi gazda Jocurilor Olimpice. Parisul va trebui deci să fie pregatit pentru a arăta cât mai curat, organizat şi modern, ceea ce ar fi o schimbare foarte dorită de toţi cei care au constatat mai degrabă contrariul, în ultimii ani...
Dincolo de vocaţia sa religioasă, Notre-Dame de Paris este una dintre bijuteriile patrimoniului cultural naţional şi mondial, fiind una dintre cele mai vechi catedrale gotice, construcţia sa începând în 1163 şi durând aproape 200 de ani.
Pe lângă opera lui Victor Hugo care a făcut-o şi mai cunoscută, cei 2 împăraţi ai Franţei secolului XIX au ridicat-o la nivelul de simbol, fiind locul unde, în 1804, Napoleon I s-a încoronat, dar şi locul ăn care Napoleon al III-lea s-a căsătorit, în 1853.
Cu toate astea, abia în 1865 a beneficiat de lucrări majore, sub conducerea arhitectului Viollet-le-Duc care i-a redat toată splendoarea din alte vremuri (adăugând şi clopotniţa de 90 de metri) în mijlocul unui Paris care se transforma mult la acea vreme, datorită planurilor şi stilului "hausmanian".