CORESPONDENŢĂ DIN UK România - mult mai rău faţă de marile economii, după inflaţie

Subiectul zilei în economiile ţărilor la momentul de faţă este inflaţia, iar România este mult mai rău decât marile economii, din acest punct de vedere.

Comparând predicţiile curente pentru 2021:

- România - 7,4%

- SUA -4,6%

- China- 1,8%

- Germania -2,9%

- Japonia - 0,2% [cea mai scăzută din lume]

- Franţa- 2,8% [cea mai mare din 2008 încoace]

Ce se întâmplă în lume şi ce provoacă această problemă?

Multe dintre guverne dau vina pe preţurile din energie, mai ales petrol şi gaze naturale, care au crescut dramatic în ultimul an. Aşa că le spun oamenilor că aceasta este o inflaţie importată şi nu una provocată de politicile interne ale administraţiei.

Într-adevăr, SUA tocmai a eliberat 50 de milioane de barili de petrol din rezervele sale pentru a contracara efectul preţului în creştere al energiei. Conform revistei The Economist, aceasta are loc în paralel cu China, India, Japonia, Coreea de Sud şi Marea Britanie. Această explicaţie ignoră trilioanele de dolari pe care guvernele le-au introdus în economie în timpul pandemiei. Acest lucru provoacă o presiune pe partea cererii fără o creştere corespunzătoare a productivităţii.

Revista Română de Prognoze Economice a scris o teză de 19 pagini care examinează numeroasele concepte economice, mai ales monetare, din spatele inflaţiei, dar cititorii vor avea nevoie de studii avansate în economie pentru a o înţelege.

Voi oferi cititorilor o imagine mai simplă prin realizarea analizei a două ţări care se află cel mai jos (Japonia), respectiv cel mai sus (România).

- JAPONIA

În cazul Japoniei, ţara a trecut prin "stagflaţie" (inflaţie ridicată persistentă combinată cu şomaj mare şi lipsa cererii) timp de ani de zile şi are deja preţuri mari la alimente, deci orice inflaţie este deja inclusă în statisticile lor economice. Într-adevăr, dacă se exclud energia şi alimentele proaspete, Japonia are o inflaţie negativă de -0,5%. Deci factori speciali în acest caz.

- ROMÂNIA

Preţurile mari din energie reprezintă unul dintre factorii principali care provoacă inflaţia ridicată.

La fel şi politica monetară a Băncii Naţionale care controlează masa monetară, dar există alţi doi factori importanţi care sunt dorinţa firmelor de a recupera pierderile din pandemie şi cererea reprimată, care este foarte greu de măsurat într-o economie care are încă multe tranzacţii în numerar, ceea ce înseamnă că Banca Naţională nu are instrumente atât de puternice ca în alte ţări.

Deci, în încheiere, băncile naţionale au o influenţă puternică în economiile dezvoltate, deoarece pot reduce inflaţia prin creşterea ratelor dobânzilor. Acest lucru are ca efect a lua bani din partea de cerere a ecuaţiei inflaţiei, prin reducerea venitului disponibil al consumatorilor prin creşterea costurilor de creditare şi prin încurajarea celor care economisesc să-şi păstreze banii şi să nu-i cheltuiască. Acest lucru nu este atât de uşor de făcut într-o economie în curs de dezvoltare, cum e România, unde nu există prea mult venit discreţionar disponibil, iar împrumuturile de consum nu sunt încă la fel de dezvoltate ca în cele mai dezvoltate ţări.