Coridorul IV Pan-European costă 8,5 miliarde euro

• Aceasta este prioritatea Ministerului Transporturilor până în 2013

Costul pentru construcţia Coridorului IV Pan European (Nădlac-Constanţa), în lungime de 856 kilometri, se ridică la 8,58 miliarde de euro, sumă care include lucrările deja realizate, cele în curs de execuţie, precum şi proiectele viitoare care se vor finaliza până în 2020. Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat, ieri, într-un forum pe probleme de infrastructură: "Sunt 300 de km în diferite stadii de execuţie pe acest coridor, care reprezintă prioritatea investiţională a Ministerului pe termen scurt şi mediu. Finanţarea coridorului este asigurată parţial şi din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi - POST. Astfel, ne-am propus ca, la finele lui 2013, să avem realizaţi 530 km de autostradă şi să avem modernizaţi 800 km de drumuri".

Domnia sa a anunţat că în primul trimestru al anului următor ministerul doreşte să atribuie contracte de circa 1,6 miliarde euro pentru realizarea tronsoanelor Nădlac - Arad, Timişoara - Lugoj, Lugoj - Deva şi Orăştie - Sibiu. La rândul său, Daniela Drăghia, director general adjunct în cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi (CNADNR), a declarat că licitaţiile pentru aceste tronsoane vor fi lansate în următoarele zile. Fiecare vor avea o perioadă de proiectare de şase luni, investiţia urmând să fie realizată în 24 de luni.

"În urma prioritizării proiectelor pe Coridorul IV, la sfârşitul lui 2012, va fi finalizată 50% din construcţie, la sfârşitul lui 2014 aproximativ 70% şi integral la finele anului 2020", a afirmat doamna Drăghia.

Cei doi oficiali au subliniat faptul că sectorul de autostradă Sibiu - Piteşti, în lungime de 100 km, nu are finanţare europeană şi trebuie realizat din alte surse, pe care ministerul doreşte să le identifice în perioada următoare. Costul acestui sector este de circa trei miliarde de euro.

În prezent, de pe Coridorul IV, a fost finalizat tronsonul Bucureşti- Cernavodă şi se află în diferite stadii de execuţie sectoarele Arad-Timi-şoara şi Cernavodă-Constanţa, precum şi centurile oraşelor Sibiu şi Constanţa.

Coridorul IV începe în Germania la Nurenberg şi se continuă pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România, traseul trece prin Năd-lac, Arad, Deva, Orăştie, Sibiu, Bucureşti, Feteşti şi Constanţa, continuându-se până la Istanbul.

Daniela Drăghia a mai spus că din traseul principal al Coridorului IV pe teritoriul ţării noastre (Nădlac - Constanţa) se va desprinde şi o ramură sudică între Lugoj şi Calafat, unde este în curs de execuţie podul Calafat - Vidin. Această ramură va trebui finanţată după anul 2013, res-pectiv după punerea în funcţiune a podului.

• Bani insuficienţi pentru Autostrada Transilvania

Eusebiu Pistru a mai spus că, în prezent, bugetul Ministerului Transporturilor duce lipsă de resurse financiare, iar fondurile care vor fi alocate anul viitor pentru Autostrada Transilvania, care nu face parte din Coridorul IV, vor fi puţine. "Pentru 2011, pentru Autostrada Transilvania, căutăm alte posibilităţi de finanţare", a explicat Pistru.

Domnia sa a specificat că soarta sectorului Comarnic - Braşov din autostrada Bucureşti - Braşov va fi decisă în perioada următoare. Contractul de parteneriat public-privat pentru acest sector, în valoare de 1,2 miliarde euro şi semnat cu consorţiul Vinci-Aktor, a fost anulat în urmă cu un an din cauza lipsei finanţării.

Secretarul de stat a subliniat că, în prezent, există în curs de aprobare normele de aplicare la Legea parteneriatului public-privat şi a fost modificată şi legea privind exproprierile, astfel încât se facilitează realizarea unor mari proiecte de infrastructură.

• Constructorii cer prioritizarea proiectelor

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), a declarat, ieri, că Ministerul Transporturilor trebuie să prioritizeze investiţiile în funcţie de necesităţile economice: "Este foarte bine că se face coridorul IV cu fonduri europene, dar trebuie analizată Autostrada Transilvania, între Braşov şi Borş, care nu are o justificare economică şi care a înghiţit resurse importante de la bugetul de stat. Multe segmente din această autostradă trebuie făcute ca drum expres pentru că traficul nu este atât de mare. În plus, ministerul trebuie să facă multe parteneriate public-private pe segmente mici de drum, investiţii care să poată fi recuperate din traficul de autoturis-me". Astfel, în opinia domniei sale, trebuie urgentată autostrada Bucureşti - Braşov, care concentrea-ză cel mai mare trafic rutier din ţară. Reprezentanţii Ministerului Transporturilor susţin că au propus, pentru anul viitor, un buget de circa 45 milioane de euro pentru Bucureşti-Braşov.