Corigenţi la protecţia mediului: doar 12% din deşeurile municipale sunt reciclate

Reciclarea deşeurilor municipale se situează abia 12% din totalul deşeurilor colectate, deşi ar fi trebuit să ajungă măcar la 50%, au afirmat, ieri, participanţii la conferinţa "'Soluţiile momentului la criza deşeurilor. Putem vorbi de sustenabilitate, colectare, reciclare şi economie circulară în România?", organizată de DC News.

"În anul 2020, România nu şi-a îndeplinit obiectivul de reciclare pentru deşeurile municipale. Am fost undeva la 12%, iar din analiza datelor pentru anul 2021, mai bine spus din rezultatele preliminare reiese că vom depăşi minimul de 12%. Din păcate, nu este suficient, deoarece ţinta de reciclare a crescut de la 50% la 55% şi trebuie să facem paşi mai rapizi şi mai importanţi în acest sens. Avem nevoie de colectare separată, la sursă, astfel încât ceea ce consumăm câteodată în exces trebuie să nu mai ajungă în depozitele de deşeuri conforme. Avem zeci de depozite de deşeuri neconforme ce trebuie închise şi ecologizate şi avem puţine capacităţi de depozitare conforme. De aceea, trebuie să începem să vorbim mai mult despre economie circulară şi să avem un plan de acţiune în acest sens. Avem un al treilea draft privind implementarea strategiei economiei circualre, care va fi pus în dezbatere publică în luna iunie. Avem nevoie de o infrastructură de colectare, care să ne ajute să ajungem la ţintele stabilite pentru deşeurile municipale. Nu stăm foarte bine, dar ne pregătim pentru mai bine şi facem eforturi pentru ca managementul deşeurilor să se transforme în managementul circular al resurselor şi într-o economie circulară de care vom avea cu toţii de beneficiat", a spus Mihaela Frăsineanu, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Ea a precizat că pentru dezvoltarea economiei circulare, cele 22 de sisteme de management integrat a deşeurilor care sunt aproape funcţionale la nivel naţional vor fi upgradate cu instalaţiile tehnologice necesare industriei de reciclare pentru compost şi pentru fluxurile de deşeuri ce trebuie să revină în circuitul economic sub formă de materiale secundare.

În schimb, Aurel Oprinoiu, membru al Comisiei pentru mediu din Senat a spus: "Avem o criză a deşeurilor în România, iar acest lucru este evident doar dacă privim către Bucureşti, către fenomenul infracţional din Prahova, către cele 12-13 sisteme de management integrat a deşeurilor din care funcţionează cu adevărat doar două. Atât timp cât sunt autorităţi locale care colectează deşeurile, le duc pe câmp şi le dau foc, cât timp autorităţile de mediu avizează acest tip de activităţi, cât timp autorităţile centrale emit acte normative ce sunt modificate pentru a legaliza depozitarea pe câmp a deşeurilor, nu suntem unde trebuie. De exemplu, acum se încearcă printr-un act normativ ca CLO (Compost like output), care nu este stabilizat din punct de vedere chimic, să fie depus pe câmp. Indiferent cât de mult l-am trata, nu sunt de acord cu depozitarea lui pe câmp. Poate fi folosit doar ca strat de rambleiere în depozitul de deşeuri. Nu putem să îl depozităm pe câmp sau să închidem mine cu el, aşa cum se doreşte prin actul normativ aflat pe masa Parlamentului. În niciun stat european nu se foloseşte CLO, pentru că în timp efectul cumulativ este unul grav, deoarece conţine materie organică şi metale grele. (...) În ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor, Ministerul Mediului trebuie să investească mai mult în educarea populaţiei. Altfel nu vom reuşi să mărim procentul de 12% privind reciclarea, care este unul ruşinos".

• Depozitele de deşeuri industriale, greu de închis

Din punct de vedere legislativ, tot ce ajunge la Parlament cu privire la protecţia mediului are sprijinul deputaţilor şi senatorilor, a arătat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor.

"Trebuie să gândim împreună soluţii pentru ca acel pilon privind educarea cetăţenilor să crească. Fără educaţie nu vom putea vorbi despre o evitare a crizei deşeurilor şi despre un mediu mai curat. Pentru a trece la economie circulară, trebuie să întărim educaţia, fie prin măsuri coercitive, sancţionatorii, fie prin creşterea interesului cetăţeanului pentru returnarea unui produs reciclabil. În caz contrar s-ar putea să ne confruntăm cu analizele de la finalul anului 2023 sau la finalul anului 2025 şi să constatăm că ţintele propuse şi asumate cu privire la reciclarea deşeurilor nu au fost atinse", a spus Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Referitor la deşeuri, Laurenţiu Neculaescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru mediu a arătat că în acest moment, din cele epste 100 de puncte de trecere a frontierei, deşeurile intră doar prin 19 puncte unde sunt atent monitorizate atât la intrarea pe teritoriul naţional cât şi până la destinaţia finală. În ceea ce priveşte monitorizarea importurilor intracomunitare de deşeuri, AFM lucrează cu 1600 de agenţi publici şi monitorizează peste 250.000 de tranzacţii.

"Anul acesta, AFM va finanţa un amplu program pentru capacităţi noi de reciclare pe teritoriul naţional, fabrici de reciclare, valoarea totală a finanţării fiind de 286 milioane euro din PNRR şi sperăm să deschidem în două luni apelul de proiecte adresat exclusiv mediului privat. Mai avem un program de finanţare a realizării de staţii de sortare şi de tratare mecano-biologică a deşeurilor. Programul este finanţat din taxele plătite de administraţiile locale, iar bugetul lui pentru anul 2023 este de 1,5 miliarde lei. (...) Până acum s-au închis 10 depozite municipale; mai avem încă şase depozite ce trebuie închise. În privinţa depozitelor de deşeuri industriale, pe care România s-a angajat că le va ecologiza, am preluat deja primul depozit, de la Sofert, depozit de deşeuri periculoase şi am semnat studiul de fezabilitate pentru închiderea lui. E extrem de greu de gestionat, pentru ca firmele respective fie se află în insolvenţă sau faliment, fie nu au fondurile necesare pentru închiderea acestor depozite. De aceea facem o analiză diagnostic pe toate aceste tipuri de depozite, pentru a putea să preluăm administrarea lor şi pentru a le închide. Vom vedea cu ce bani vom închide aceste depozite industriale: fie din fonduri europene, fie din fonduri naţionale", a spus Laurenţiu Neculescu.

• 340 milioane metri cubi de ape uzate pot fi anual utilizate în agricultură, după tratarea apei respective

Reprezentanţii administraţiilor publice locale au arătat că există probleme punctuale cu care se confruntă, dar au propus şi realizarea unor programe la nivel naţional. Unul dintre acestea este cel propus de Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, referitor la tratarea şi refolosirea apelor uzate.

"Vrem să facem la Buzău un proiect pilot de reutilizare a apelor uzate. Avem în România 340 milioane mmetri cubi anual de ape uzate, din care 10 milioane metri cubi numai în Buzău, apă pe care acum o tratăm şi o deversăm în râul Buzău, după care ajunge în Dunăre şi apoi în Marea Neagră. Încercăm ca apa respectivă să o refolosim în agricultură, în irigaţii. În Uniunea Europeană sunt 42 miliarde metri cubi de apă uzată anual care se aruncă în râuri după tratare şi di care doar un miliard metri cubi se reutilizează. Din miliardul acesta de metri cubi, în România nu se reutilizează niciun litru. Trebuie să facem ceva cu apa respectivă deoarece pe ape uzate pentru cele 400 de aglomerări urbane s-a început procedura de infringement, iar sancţiunile ce ne-ar putea fi aplicate s-ar ridica anual la 9 miliarde euro, a precizat Constantin Toma, primarul municipiului Buzău".

Mirabela Dumitrache, reprezentant al Consiliului Judeţean Ilfov, a menţionat că o problemă arzătoare pentru localităţile din jurul capitalei o reprezintă depozitul de deşeuri din Vidra.

"Am făcut deja un plan de lucru cu cei de la Direcţia de Sănptate Publică şi de la Garda de Mediu. Avem o problemă deja acolo, suntem conştienţi de ea şi ne dorim achizitionarea unei instalaţii de tratare care să corespundă cerinţelor legislaţiei europene. Trebuie să tratăm deşeurile şi de aceea am dispus realizarea unui studiu privind impactul de mediu a unei asemenea instalaţii în zona Vidra", a spus Mirabela Dumitrache.

Municipiul Bucureşti a depozitat anul trecut aproape 620.000 tone deşeuri, a precizat Roxana Şunică, director executiv al Direcţiei Servicii Publice din cadrul Primăriei Generale a Capitalei.

"Avem şi deseuri care nu ajung în depozite, dar aici nu avem o vizibilitate foarte bună cu privire la datele furnizate de fiecare sector în parte, deoarece există diferenţe enorme privind reciclarea: unele sectoare spun că au reciclat 2%, altele spun că au reciclat 80%. În anul 2022, 230.000 tone de deşeuri nu au ajuns la depozite. Avem două sectoare fără operator de salubrizare delegat, unde există mai mulţi operatori de salubritate care lucrează pentru sectoarele respective şi nu ştim dacă ne-au furnizat toate datele. Mai avem un sector în care nu plăteşti nimic pentru deşeul generat. Toate aceste aspecte contribuie la situaţia în care ne aflăm. Nu putem vorbi despre reciclare, dacă nu vorbim despre colectare separată la sursă. Pentru a rezolva această problemă, sectoarele 2, 3 şi 6 au depus proiecte de 94 milioane euro pentru a beneficia de structuri de colectare separată", a spus Roxana Şunică.

"În spatele crizei deşeurilor, se ascunde criza resurselor. Practicăm o risipă enormă a resurselor printr-o rată foarte mică de recuperare a acestora. Economia circulară este una în care nu există deşeuri. (...) Legislaţia actuală complică foarte mult aprovizionarea din deşeuri a industriei de reciclare. Avem o viteză mult mai mică decât viteza UE în domeniul reciclării. Reciclăm 12%, dar gradul de circularitate este de numai 1,3%, adică un procent aflat în marja de eroare. Industria nu beneficiază de materiale de calitate şi eficiente, şi de aceea importă ceea ce ulterior numim deşeuri: carton, materiale plastice, etc.. Industria de reciclare din vest contribuie la circularitatea proprie, print trimiterea acestor deşeuri la noi, unde sunt prelucrate pentru statele respective. Noi, din păcate, astăzi producem mai multe deşeuri decât cereale", a afirmat Constantin Damov, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economie Circulară.

• Sistemul Returo, o speranţă pentru viitorul reciclării

Sistemul Returo va putea contribui la creşterea gradului de reciclare au precizat producătorii din domeniu, precum şi cei din industria ambalajelor.

"Producătorii îşi îndeplinesc obligaţia de a finanţa costurile. Nimeni nu menţioneaza că, de aceşti bani, în domeniul deşeurilor de ambalaje se face şi performanţă. Sunt judeţe, oraşe, comune, unde oamenii au înţeles că trebuie să colecteze separat. Sunt locuri şi unde suferim şi se pot face îmbunătăţiri. De aceea noi, producătorii, am luat în mâini problema deşeurilor de băuturi pentru a le scoate din ciclul municipal şi a ne ocupa noi de treaba aceasta, prin sistemul Returo care va deveni funcţional în ciuda tutuor etapelor ce mai trebuie parcurse. Ambalajele de băuturi reprezintă maximum o treime din totalul deşeurilor, aşa că rămâne problema ce se va face cu celelalte ambalaje, cum se va regla fraudarea sistemului, etc.. Cât timp nu se întăreşte controlul cu privire la aceste activităţi, la modul cum se dau autorizaţiile de mediu pentru reciclatori, cum se verifică în mod real tranzacţiile, nu se vor rezolva problemele din colectare", a spus Alin Vişan, preşedintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu.

"Industria berii şi-a păstrat o cantitate importantă de ambalaje reutilizabile în piaţă, dar există o circulaţie limitată a acestora, deoarece sunt folosite în principal de HoReCa şi comerţul tradiţional, unde producătorul de bere îşi poate recupera ambalajul respectiv şi apoi să îl reintroducă în producţie. Din păcate, berea din reţelele de magazine nu are ambalaj reutilizabil, deoarece nu există disponibilitatea marilor comercianţi ca să accepte acest lucru. Practic, avem o limitare de piaţă, care nu încurajează acest lucru, în timp ce la nivel european se propun ţinte privind ambalajele reutilizabile. (...) Tranziţia către economia circulară poate fi realizată prin schimbarea modului de funcţionare a pieţei. Ne uităm la Returo ca un facilitator al acestui demers, pentru că se creaza premisele ca în viitor el să preia şi ambalajele reutilizabile", a afirmat Julia Leferman, director general al Asociaţiei Berarii României şi reprezentant al Alianţei Producătorilor de Băuturi.

Referitor la deşeurile din domeniul băuturilor, Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje a arătat că pentru anul 2023 ţinta de reciclare creşte la pet-uri de la 23,5% la 35,5% şi că, din cauză că se scade din cantitatea unei sticle de pet cantitatea dopului şi etichetei, va creşte cu 10% şi cantitatea colectată.

Menţionăm că România este, în continuare codaşa Europei, când vine vorba de reciclare şi compostarea gunoiului, cu 14%, media UE fiind de 46%. Românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc (272 kg/cap de locuitor), în timp ce media europeană este de 24%. Ţara noastră are la dispoziţie 1,2 miliarde euro pentru a rezolva problema gunoaielor, a deşeurilor, până în 2026. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, autorităţile şi-au asumat numai puţin de 58 de reforme care ar putea transforma România într-o ţară curată.