Corupţia şi agricultura sînt handicapuri previzibile ale raportului de ţară

Punctele slabe ale raportului de ţară care va fi prezentat astăzi sînt agricultura, lupta împotriva corupţiei, dar şi managementul frontierelor, conform anticipărilor Societăţii Academice din România (SAR). Potrivit raportului de ţară, concurenţa a ieşit din sfera problemelor considerate "de culoare roşie", sînt de părere reprezentanţii societăţii civile prezenţi la întîlnirea de ieri.

Anca Boagiu, ministrul Integrării Europene, consideră însă că eforturile care s-au făcut pentru stoparea corupţiei sînt semnificative. "În afară de cadrul legislativ, am stopat ajutoarele economice date de stat unor agenţi economici clientelari şi am îmbunătăţit modul de atribuire şi urmărire a contractelor de privatizare", a afirmat ministrul Integrării Europene.

Principala carte pe care mizează Anca Boagiu rămîne însă reglementarea foarte strictă care să nu le permită "marilor peşti ai corupţiei să treacă de năvodul legislativ".

În acelaşi timp, Mircea Zarie, reprezentant al Departamentului Naţional Anticorupţie, a precizat că dosarele "peştilor mari" ai corupţiei nu au existat şi că "există dosare care vizează privatizări sau achiziţii publice, dar acestea nu pot fi considerate dosare de mare corupţie". Domnia sa a dezvăluit însă anchetele care se desfăşoară în cazul a patru-cinci dosare ce vizează corupţia la nivel înalt, lăsînd să se înţeleagă calitatea de demnitari a celor urmăriţi, atît din fosta, cît şi din actuala putere.

În privinţa problemelor pe care le ridică agricultura, raportul de ţară va arăta că principala deficienţă este cea a incapacităţii administrării fondurilor care au venit prin programul SAPARD. "Cu un an şi jumatate înainte de finalizarea programului SAPARD nu am reuşit să acredităm patru din zece măsuri de finanţare", a specificat Lucian Luca, reprezentant SAR. Acesta a menţionat silvicultura, agro-mediul, asigurarea calităţii produselor şi formarea grupurilor de producători ca fiind măsuri urgente în programul de aderare, dar pentru care nu s-au elaborat proiecte de finanţare.

Deşi raportul de ţară poate însemna încă o mus-trare a autorităţilor din ţara noastră în anumite domenii, "el este un avantaj major pentru noi", este de părere Anca Boagiu. Domnia sa a precizat că: "pînă la data aderării mai avem 14 luni, în comparaţie cu doar şase luni de cît au beneficiat cele zece state aflate în procesul de aderare", făcînd referire la perioada de timp în care neregulile prezentate în raport pot fi corectate. Următorul raport de ţară va fi făcut în primăvara lui 2006.