Costurile de finanţare dau înapoi, după creşterile aduse de criza politică

Costul de finanţare pe zece ani al României, barometrul pentru costul banilor în economie, a revenit pe scădere săptămâna trecută, după ce declanşarea crizei politice a dus randamentul scadenţei pe zece ani (RO10Y) la peste 4%, cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni. Rata de dobândă la obligaţiunile suverane ale României pe scadenţa zece ani a scăzut, astfel, la 3,86% săptămâna trecută, dar România se împrumută pe această scadenţă mai scump cu 30% faţă de începutul anului, după cum arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-un raport.

Scăderea generală a randamentelor din piaţa secundară a venit pe fondul unei licitaţii solide de titluri de stat cu scadenţa octombrie 2030 (9 ani) care a atras o cerere de 1,84 miliarde de lei, cu mult peste valoarea din prospect de 500 de milioane de lei. Cererea solidă pe această scadenţă mai lungă a permis Ministerului de Finanţe să împrumute iniţial 675 milioane de lei. Interesul pentru segmentul mai lung al curbei randamentelor s-a reaprins în luna septembrie, un semn că băncile consideră că Banca Naţională a României (BNR) va avea succes în aplanarea fenomenului inflaţionist. În luna august, sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3,9 miliarde de lei.

Amintim că rulajul pe piaţa secundară a titlurilor de stat a fost foarte scăzut din cauza absenţei investitorilor de-a lungul verii, iar apoi ca urmare a incertitudinii politice. Tendinţa ultimelor luni a fost totuşi una de ieşire de capitaluri de pe scadenţele lungi din partea investitorilor nerezidenţi. De notat şi faptul că reacţiile agenţiilor de rating în relaţie cu criza politică au fost mixte, Fitch considerând-o un risc pe plan fiscal, iar S&P apreciind că Guvernul va reuşi să atingă ţintele fiscale agreate cu UE.

Guvernul are un necesar de finanţare de aproximativ 134 miliarde de lei în acest an, undeva peste 11% din PIB, după ce în 2020 a împrumutat suma de 163,8 miliarde de lei (33,6 miliarde de euro). În 2019, România s-a împrumutat 91 miliarde de lei. Dobânzile sunt însă în creştere: costul mediu de finanţare la licitaţia de săptămâna trecută pentru titlurile cu scadenţa octombrie 2030 a fost de 3,88%, în creştere puternică de la 3,36% în debutul lunii iulie, 3,02% în debutul lunii aprilie şi 2,68% în luna februarie, când s-a înregistrat minimele ultimilor ani pentru costurile de finanţare ale României.

Până acum, guvernul şi-a acoperit undeva la două treimi din necesarul de finanţare, astfel că suma rămasă de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este în continuare ridicată, în special relativ la sumele emise în ultimele luni - necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3 miliarde de dolari, anticipată de piaţă în contextul unei scadenţe mari în dolari în anul următor.

"În această săptămână piaţa titlurilor de stat din România a încorporat evoluţiile din pieţele financiare internaţionale şi factorii interni. Se evidenţiază scăderea ratei de dobândă la obligaţiunile suverane pe scadenţa 10 ani, evoluţie în convergenţă cu dinamica din SUA, dar în divergenţă raportat la Germania. Spread-ul de dobândă a scăzut spre nivelul minim de la final de iunie, ceea ce exprimă premise de decelerare pentru dinamica anuală a PIB-ului nominal în trimestrele următoare", arată Andrei Rădulescu de la BT.

Acesta adaugă că indicatorii macroeconomici comunicaţi în ultima săptămână au consemnat evoluţii divergente.

"Se evidenţiază majorarea investiţiilor străine directe la aproximativ 4 miliarde de euro în primele şapte luni din 2021, evoluţie care confirmă potenţialul de dezvoltare din economia internă. Totodată, comenzile noi din industria prelucrătoare şi producţia industrială au continuat să crească în iulie, dar cu dinamici anuale în decelerare, pe fondul disipării graduale a efectului bază şi provocărilor din sfera lanţurilor mondiale de producţie. La şapte luni comenzile noi în industria prelucrătoare şi producţia industrială au crescut cu dinamici anuale 27,8%, respectiv 14%. Pe de altă parte, construcţiile au scăzut cu 3,6% lună/lună şi cu 2,4% an/an în iulie. Totodată, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi s-a intensificat cu 69,3% an/an la 9,1 miliarde de euro în intervalul ianuarie-iulie, expresie a deteriorării competitivităţii internaţionale a economiei interne. Nu în ultimul rând, datoria externă totală a urcat cu 4,8% year-to-date la 132 miliarde de euro (nivel record) în perioada ianuarie-iulie, conform Băncii Naţionale a României (BNR). Climatul din pieţele financiare internaţionale şi factorii interni au influenţat curba randamentelor în această săptămână - rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani a scăzut cu 4,1% la 3,865% (avans cu 30,4% de la începutul anului). Spread-ul de rată de dobândă s-a diminuat cu 11,3% la 1,615 puncte procentuale în ultima săptămână, cel mai redus nivel de la finalul lunii iunie", notează Rădulescu.

Săptămâna trecută, per total, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 476,1 milioane de lei prin obligaţiuni scadente în februarie 2029 şi cu 750 milioane de lei prin titlurile scadente în octombrie 2030, la costuri medii anuale de 3,84%, respectiv 3,88%. Pentru această săptămână, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri scadente în ianuarie 2028 (345 milioane de lei) şi aprilie 2036 (230 milioane de lei).