Costurile de finanţare externe au devenit prohibitive pentru guvern

Necesarul de finanţare tot mai mare al guvernului, pe fondul aplicării unor politici economice şi fiscale care pot fi considerate atât dezlânate cât şi complet iresponsabile, a găsit surse de acoperire pe pieţele internaţionale de obligaţiuni tot mai des în ultimii ani, în condiţiile în care costurile de finanţare pentru lei au crescut accelerat. Obligaţiuni pe termen lung de pe piaţa internă, care ofereau cupoane de 3% - 5% la emisiunea iniţială, acum se plasează la randamente de peste 8%, pe fondul creşterii numărului de licitaţii eşuate, unde guvernul nu împrumută nimic, deoarece consideră că dobânda cerută este prea mare.

Fără o strategie clară de reducere a datoriei publice, guvernul se confruntă acum şi cu avansul accelerat al costurilor de finanţare pentru obligaţiunilor emise în euro sau dolari pe pieţele internaţionale.

Evoluţia costurilor de finanţare în euro pentru obligaţiunile pe termen lung şi mediu se poate observa la Bursa din Frankfurt, unde sunt listate mai multe emisiuni.

Astfel, preţul obligaţiunilor în euro cu maturitatea în aprilie 2049 a fost de 64% din valoarea nominală la sfârşitul săptămânii trecute la Bursa din Frankfurt, corespunzător unui randament de circa 7,9%.

Această emisiune, cu ISIN-ul XS1968706876, a fost lansată în aprilie 2019 cu o rată a cuponului de 4,625% şi o valoare nominală totală de 1,66 miliarde de euro.

Preţul obligaţiunilor XS1968706876 a atins un maxim de circa 138% din valoarea nominală în primele zile de tranzacţionare din 2021 (vezi graficul).

Pe site-ul Bursei din Frankfurt se arată că "performanţa" acestei emisiuni a fost de -31% în ultimele 6 luni, de -49,5% în ultimii 2 ani şi de -50,6% în ultimii 3 ani.

Deşi cuponul obligaţiunii cu maturitatea în 2049 este de numai 4,625%, plăţile anuale în contul acestei datorii ar putea fi mult mai mari în condiţiile unei deprecieri accentuate a monedei naţionale.

Deocamdată, BNR a reuşit să menţină o relativă stabilitate a cursului, însă presiunile de depreciere se vor accentua puternic în perioada următoare, pe fondul unui deficit de cont curent deosebit de mare, consecinţă directă a unui deficit comercial care reflectă declinul competitivităţii externe a economiei noastre.

Pentru emisiunea de 15 ani cu maturitatea în 2034 (ISIN XS1970549561), un cupon de 3,5% şi o valoare totală de 459,4 milioane de euro, ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 64,5% din valoarea nominală, corespunzător unui randament de circa 8,5%.

După valori maxime de circa 120% din valoarea nominală, atinse în ianuarie 2020 şi ianuarie 2021, preţul acestei emisiuni a înregistrat un declin masiv mai ales în 2022, iar performanţa raportată de Bursa din Frankfurt este de -40% în ultimul an, de -43,7% în ultimii doi ani şi de -44,5% în ultimii trei ani.

Guvernul a împrumutat circa 1,8 miliarde de euro în luna mai 2020, prin emisiunea XS2178857954, cu maturitatea în luna mai 2030 şi un cupon de 3,642%.

Tranzacţionarea pentru acest titlu s-a încheiat la un preţ de 74,2% din valoarea nominală la sfârşitul săptămânii trecute, corespunzător unui randament de circa 8,4%. Preţul maxim, de circa 120% din valoarea nominală a fost înregistrat în ianuarie 2021, iar declinul cumulat a fost de 33,5% în ultimul an, de 36,5% în ultimii doi ani şi de 26,9% în ultimii trei ani.

Aceste evoluţii ale randamentelor titlurilor de stat arată acumularea unei presiuni extraordinare asupra costurilor de finanţare ale guvernului şi irelevanţa dobânzii de politică monetară a BNR, inclusiv după majorări ipotetice de două sau trei puncte procentuale de la nivelul actual de 6,25%.

Vremea pentru decizii dureroase este tot mai aproape, iar amânarea lor nu va conduce decât la o creştere şi mai mare a suferinţei cetăţenilor şi prelungirea ei pe termen mediu şi lung.