Costurile de finanţare pe termen lung revin pe creştere, în ciuda achiziţiilor BNR de pe piaţa secundară

Costurile de finanţare ale României au revenit pe creştere săptămâna trecută, în ciuda intervenţiei şi reluării achiziţiilor de titluri de stat de pe piaţa secundară de către Banca Naţională a României (BNR). Rata de dobândă la obligaţiunile de stat pe scadenţa 10 ani, barometrul pentru costul de finanţare în economie, a urcat cu peste 4% săptămâna trecută la 6,345%, cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani, după ce a scăzut în zona de 5,7% în şedinţa din 19 martie pe fondul revenirii apetitului de risc pe plan global, a achiziţiilor BNR de titluri de stat de pe piaţa secundară şi a unei scadenţe de obligaţiuni de 10,5 miliarde de lei a Ministerului Finanţelor.

Investitorii şi-au redus practic cererea de titluri româneşti pe finalul săptămânii trecute, iar achiziţiile BNR au dus, pentru scurt timp, la o inversare a curbei yield-urilor suverane pe 7 ani şi 10 ani (7y-10y) şi la aplatizarea până spre inversare a curbei pentru perechile 3y-10y, 5y-10y şi 7y-10y. Costul pe 10 ani a atins un nivel record în perioada 7-8 martie, de 6,76%, în condiţiile unor eşecuri de finanţare pe piaţa primară ale Ministerului de Finanţe, licitaţii eşuate care au dus la reluarea achiziţiilor de titluri de stat de către BNR.

De la începutul anului, rata de dobândă la obligaţiunile de stat pe 10 ani a crescut cu peste 23%.

Cu toate acestea, săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe a împrumutat de pe piaţa internă puţin peste 2 miliarde de lei: 1,03 miliarde de lei prin obligaţiuni scadente în octombrie 2027 (la un cost mediu anual de 5,98%), 537 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2024 (la un cost mediu annual de 6,21%), 282 milioane de lei prin titluri cu scadenţa iunie 2026 (la 5,92%) şi 205 milioane de lei prin titluri scadente în decembrie 2022 (la 4,24%).

Analiştii BT Asset Management arată că creşterea pe randamentele în lei de săptămâna trecută a fost în medie de 27 de puncte de bază pe scadenţele de peste 5 ani, evoluţia venind în special după "licitaţia slabă de joi" prin care s-au atras cele 282 milioane de lei la o cerere din partea investitorilor de doar 310 milioane de lei.

"ROBOR la 3 luni (a urcat) la 4,56%, cel mai ridicat nivel din 2013 şi +300 puncte de bază faţă de minimul din 2021 - înăsprire semnificativă a condiţiilor din piaţă într-un interval relativ scurt", comentează analiştii BTAM.

Aceştia mai subliniază că Banca Naţională a Ungariei a urcat dobânda de referinţă cu 1% marţea trecută, indicând faptul că va fi nevoie de o politică monetară şi mai restrictivă decât anticipa anterior. Banca centrală din Ungaria are deja în implementare cea mai agresivă politică monetară din Europa în efortul său de a combate inflaţia, comentează specialiştii BTAM.

"Dacă înainte de războiul din Ucraina randamentele pe termen lung crescuseră mai mult, după izbucnirea conflictului au crescut şi randamentele mai scurte din cauza presiunii pe lichiditatea în lei", comentează şi analiştii BCR Cercetare.

BCR şi-a redus recent prognoza pentru inflaţia estimată la finalul anului curent pe fondul extinderii până în martie 2023 a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor din sfera energiei pentru consumatorii casnici. BCR şi-a redus astfel estimarea pentru creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum din acest an la +9,8% în decembrie faţă de 12,5% cât estima anterior.

Totodată, estimarea pentru finalul lui 2023 a fost revizuită în sus la +4,9% de la +4,1% anterior.

"Profilul inflaţiei pe termen scurt va fi cel mai probabil conturat de către volatilitatea preţurilor la mărfuri şi implementarea măsurilor guvernamentale anti-inflaţie. Supoziţiile principale ce vizează termenul mediu incorporează un impact redus asupra creşterii economice ca urmare a tensiunilor geopolitice. (...) În orice caz, presiunile inflaţioniste rămân surprinzător de puternice şi destul de persistente. Vedem inflaţia CORE cu un vârf de circa 7% în trimestrul al treilea din 2022", potrivit analiştilor.