Costurile de împrumut ale Guvernului au stagnat în ultima săptămână

Curba randamentelor din România s-a consolidat în ultima săptămână, evoluţie în linie cu cele din pieţele de titluri de stat din Germania şi Statele Unite, arată într-un raport Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania. Potrivit acestuia, rata de dobândă pe 10 ani a României, barometrul pentru costul de finanţare din economie, a stagnat la 3,095% în ultima săptămână. Rata de dobândă pe 10 ani a României a urcat în debutul lunii martie la 3,47% după ce în 11 februarie a atins un minim istoric de 2,66%.

Rădulescu notează: "În România, încrederea în economie a crescut în martie spre maximul ultimelor 12 luni, evoluţie care indică perspective favorabile pentru climatul macroeconomic pe termen scurt. De asemenea, autorizaţiile de construire clădiri rezidenţiale au crescut cu 3,1% an/an în februarie şi cu 6,1% an/an la două luni, ceea ce exprimă premise pozitive pentru evoluţia construcţiilor rezidenţiale pe termen scurt. Totodată, rezervele internaţionale au crescut cu 1,3% lună/lună şi cu 3,8% an/an la 40,5 miliarde de euro în martie. Pe de altă parte, deficitul bugetar s-a intensificat la 1,14% din PIB la două luni (de la 0,79% din PIB în perioada ianuarie-februarie 2020). Nu în ultimul rând, prognozele recente ale Băncii Mondiale indică perspectiva creşterii PIB (an/an) cu 4,3% în 2021 şi cu 4,1% în 2022. Evoluţiile de mai sus coroborate cu cele macro-financiare internaţionale au determinat consolidarea curbei randamentelor în această săptămână: rata de dobândă la 10 ani la 3,095% - avans cu 4,4% de la începutul anului. Spread-ul de dobândă s-a diminuat cu 1,5% la 1,33 puncte procentuale".

În debutul acestui an s-a evidenţiat o tendinţă de ajustare ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, mai ales în Statele Unite, care explică creşterea randamentelor obligaţiunilor pe termen lung pe pieţele financiare internaţionale, evoluţie ce a avut impact şi asupra pieţelor emergente şi implicit şi asupra celei locale de la mijlocul lunii februarie încoace.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 315 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2034, la un cost mediu anual de 3,89%, cu 14 puncte de bază mai sus faţă de nivelul de la ultima licitaţie pe această scadenţă, de la mijlocul lunii februarie. De asemenea, Finanţele s-au împrumutat cu 575 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa noiembrie 2024, la un cost mediul anual de 2,40%, cost similar cu cel de la ultimele două licitaţii pe această scadenţă.

Pentru această săptămână, Ministerul de Finanţe a programat trei licitaţii: una cu certificate pe 12 luni în volum de 500 milioane de lei şi două cu titluri scadente în iunie 2026 şi octombrie 2030 în volum de 575 milioane de lei fiecare. Pe întreaga lună, Ministerul Finanţelor a programat împrumuturi de 4,5 miliarde de lei.

Analiştii BT Assset Management arată la rândul lor că bondurile locale în lei pe 10 ani oferă în continuare cel mai ridicat randament real (nominal minus inflaţie) din regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE). "Titlurile suverane în lei - indice de preţuri pe diferite maturităţi - performează în acest an semnificativ mai favorabil (+1%) vs. CEE (medie -2,5%)", arată analiştii, care adaugă: "Leul se depreciază la noi minime istorice faţă de euro, cursul EUR/RON urcând în zona de 4.925. Leul este relativ mai stabil (depreciere -2%) vs. zlot, forint şi coroana cehească".

Aceştia mai notează că 60% din eurobondurile suverane în euro de la nivelul UE au înregistrat creşteri moderate în ultima lună. În ciuda creşterii randamentelor, 55% rămân rămân în continuare în teritoriu negativ pe scadenţa 10 ani. În acelaşi timp randamentele la 10 ani pe titlurile Trezoreriei americane rămân într-o zonă neutră la 1,69%-1,7%, sub nivelurile pre-şoc Covid din trimestrul întâi din 2021.

"Indicele S&P 500 a urcat la noi maxime istorice. Acţiunile US sunt evaluate forward (multipli de profitabilitate) cu +12% mai sus faţă de momentul februarie 2020. Faţă de perioada de tranziţie bull-bear market din 1999/2000, 70% din diferiţii indicatori de evaluare şi profitabilitate - pe 4 segmente de piaţă: S&P, Dow, Nasdaq, Russell - sunt neutri şi negativi - relativ elevat, dar nu extrem", mai arată analiştii.

Aceştia notează şi noile maxime istorice confirmate de indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti şi adaugă: "Prin prisma evaluărilor, P/E forward (9.8x) şi P/Book est. (1.1x) agregaţi pentru piaţa locală sunt în prezent în percentilele istorice (10 ani) de 80-95%. În acest an, performează industriale/chimice (+56%), energia/ utilităţile (+20%), petrol&gaze (+16%), alimentar/restaurante (+12%) sau băncile (+8%). Revenirea la nivelurile consolidate de profitabilitate din 2019 pentru companiile din BET este aşteptată de analişti nu mai devreme de 2022".