Creşterea economiei nipone nu a atins nici pe jumătate aşteptările

Economia Japoniei a crescut cu 1,7% în trimestrul al doilea (în ritm anual), rată care nu atinge nici pe jumătate estimările specialiştilor. Faţă de trimestrul anterior, PIB-ul nipon a sporit cu 0,4%, în vreme ce aşteptările economiştilor erau de 1%. Situaţia se datorează reducerii investiţiilor companiilor şi a cheltuielilor consumatorilor.

Încetinirea creşterii economiei nipone (a doua din lume) urmează unei majorări de 6,6% a Produsului Intern Brut în primul trimestru, potrivit datelor publicate de oficialităţile de la Tokyo. Experţii anticipau o creştere economică de 4,2% pentru perioada aprilie-iunie. Menţionăm că, în perioada amintită, economia SUA, cea mai mare din lume, a înregistrat o creştere de 3 procente.

"Este chiar şocant", afirmă Kirby Daley, strateg în cadrul "Fimat", divizie niponă aparţinînd "Société Générale Securities". Daley adaugă că trebuie reevaluată situaţia economiei nipone, care pierde nu numai pe plan intern, ci şi pe plan extern, exporturile neavînd o evoluţie tocmai bună.

Ca urmare a publicării datelor privind creşterea economiei Japoniei, moneda naţională, yenul, a înregistrat cea mai mare scădere din ultimele trei săptămîni în raport cu dolarul, iar indicele major al pieţei nipone, Nikkei 225, a coborît pînă la minimul ultimelor trei luni.

• Economia zonei euro şi-a încetinit ritmul de creştere

Creşterea economică a celor 12 state europene care împart moneda unică (euro) a încetinit în mod neaşteptat în trimestrul al doilea din 2004. Produsul Intern Brut (PIB) al regiunii a sporit cu 0,5% în perioada aprilie-iunie, comparativ cu primele trei luni ale anului, cînd creşterea a fost de 0,6%, potrivit cifrelor Biroului de Statistică al Uniunii Europene, Eurostat. Analiştii aşteptau o creştere similară cu cea din primul trimestru.

"Faptul că Produsul Intern Brut a crescut într-un ritm mai încet poate fi un motiv de îngrijorare, în condiţiile în care sustenabilitatea redresării economiei SUA ridică semne de întrebare, preţul petrolului este foarte mare, iar situaţia geo-politică mondială naşte temeri", afirmă James Knightley, economist la "ING Financial Markets" din Londra.

Datele Eurostat demonstrează că cererea din interiorul zonei euro nu este puternică, fapt care va continua să se resimtă în redresarea economiei acesteia.