Creşterea preţurilor la energie generează o inflaţie de 3-4%

Majorarea preţurilor la energie determină o inflaţie de 3-4% şi asta fără să luăm în calcul efectele "reverberante", a declarat, ieri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Autorităţile au convenit deja cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional asupra majorării trimestriale a preţurilor la utilităţi. Ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, a reafirmat, ieri, că principala prioritate a Guvernului pentru acest an este atingerea ţintei de inflaţie de 9%. Celelalte ţinte macroeconomice pentru 2004 sînt: o creştere economică de 5,5% şi un deficit de cont curent de 5,5% din Produsul Intern Brut.

Stabilirea ţintei de inflaţie ca principal obiectiv înseamnă acordarea de prioritate temperării cererii şi, astfel, am putea să asistăm la eventuale concesii în ceea ce priveşte creşterea economică propusă. "Chiar dacă vor exista abateri de la ţinta de creştere economică, aces-tea vor fi marginale, deoarece importante pentru creşterea PIB vor fi investiţiile şi finanţarea lor", ne-a declarat Mugur Isărescu.

"Trebuie realizată o conciliere între inflaţie pe de o parte şi creştere economică şi deficit de cont curent, pe de altă parte", ne-a explicat Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe. "Pe termen scurt, un deficit de cont curent ridicat este benefic pentru inflaţie, întrucît cererea ridicată îşi găseşte un debuşeu în importuri şi astfel scad presiunile inflaţioniste. Problema se pune pe termen mediu şi lung şi aici trebuie să avem în vedere reacţia pieţelor financiare la un deficit de cont curent exagerat", a adăugat domnul Dăianu.

"Principala provocare în procesul de dezinflaţie rămîne reforma structurală", a mai declarat Mugur Isărescu. "Noi putem să atacăm trei probleme, dar într-o măsură din ce în ce mai mică: deficitul de cont curent, rezervele valutare şi expansiunea creditului de consum", a spus guvernatorul BNR. "Considerăm că un deficit de cont curent de 5,5%-5,8% este finanţabil neinflaţionist. Dacă situaţia balanţei de plăţi nu este sub control, scade foarte mult capacitatea Băncii Centrale să ţină sub control piaţa valutară şi cursul de schimb", a declarat Isărescu.

• BNR continuă să-şi crească rezervele

Guvernatorul BNR a adăugat că Banca Centrală vrea să-şi crească în continuare rezervele internaţionale la un nivel de siguranţă, dată fiind majorarea prognozată a importurilor. "Nu vrem să depăşim nivelul de 3,5 luni de acoperire a importurilor de către rezerve", a precizat Mugur Isărescu. În ultimele săptămîni, Banca Naţională a cumpărat sume importante de valută de pe piaţă, în condiţiile în care leul s-a apreciat faţă de euro. "Am învăţat că, dacă vrei să cumperi din piaţă, piaţa simte acest lucru şi te speculează. Aşa că am determinat băncile să vrea să ne vîndă nouă", a spus Isărescu. Guvernatorul BNR a explicat că oferta mare de valută de pe piaţă, care a dus la aprecierea leului şi a permis Băncii Centrale să-şi consolideze rezervele, este generată de mai mulţi factori, printre care trimiterile de valută ale muncitorilor români din străinătate, proiectele de dezvoltare demarate în anii anteriori sau investiţiile directe. "Oferta de valută ar putea să scadă în luna aprilie, cînd companiile străine îşi repatriază profiturile. Cred, însă, că posibilităţile de fructificare a disponibilităţilor pe piaţa internă, inclusiv prin depozite bancare sînt suficient de atractive ca să limiteze repatrierile", a menţionat Isărescu.

Rezerva valutară a BNR se ridica, în luna februarie, la 6,4 miliarde de euro, iar rezervele internaţionale (incluzînd aurul) totalizau 7,49 miliarde de euro.