CRISTI GODINAC, PREŞEDINTE MEDIASIND:  "În fiecare legislatură, cel puţin un politician doreşte să ne întoarcem la cenzura comunistă"

Dezvăluirea de informaţii care nu au caracter public, dintr-o cauză penală, în curs de cercetare, ar putea fi pedepsită cu închisoarea, potrivit unei iniţiative legislative depuse de senatorul PSD Şerban Nicolae şi adoptate recent, tacit, de Senat.

Constatarea aprobării tacite de către Senat a proiectului de lege amintit a generat un val de critici dure, care au atras atenţia că adoptarea unei astfel de propuneri legislative ar restrânge considerabil libertatea de exprimare şi ar arunca, practic, în ilegalitate demersurile jurnalistice menite să sporească transparenţa actului de justiţie.

Proiectul de lege adoptat tacit de Senat şi supus votului Camerei Deputaţilor (for decizional) aduce sub incidenţa sa nu doar martorii, experţii şi interpreţii (aşa cum prevede Noul Cod Penal), ci şi pe cetăţenii care, în mod deliberat, dezvăluie informaţii dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, informaţiile care, potrivit legii, nu ar avea caracter public; dezvăluirea ar vrea să fie, încă şi mai gravă dacă este săvârşită de un reprezentant al organului de urmărire penală. În acest caz, pedeapsa care se aplică este închisoarea de la 2 la 5 ani, faţă de 3 luni la 2 ani, ori amendă pentru restul cetăţenilor.

Cristi Godinac, preşedinte FRJ MediaSind, ne-a declarat: "În fiecare legislatură există cel puţin un politician care doreşte să ne întoarcem la cenzura comunistă, prin iniţierea unor proiecte de lege care atentează la libertatea presei. De aceea, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a decis să se abţină să mai reacţioneze public, pânâ când acestea nu ajung în dezbaterea finală din Parlamentul României. Referitor la modificarea propusă a art. 277 din Codul Penal, este evident că aceasta pune în pericol confidenţialitatea surselor, iar jurnaliştii riscă pedepse cu închisoarea pentru difuzarea unor informaţii. Chiar jurisprudenţa CEDO dă dreptul jurnaliştilor să facă publice, inclusiv secrete de stat, dacă acestea sunt informaţii de interes public, aspect pe care ar trebui să îl cunoască şi politicienii autohtoni".

Totodată, Cristi Godinac, preşedinte FRJ MediaSind, a opinat că "modificările la Codul Penal se înscriu în seria atacurilor la adresa libertăţii de exprimare şi sunt asemănătoare cu proiectele năstruşnice propuse de alţi politicieni, gen Legea ştirilor pozitive şi negative sau a Legii în care jurnaliştii erau obligaţi anual la un control psihologic".

Modificările aduse Noului Cod Penal, precum şi iniţiativa legislativă a senatorului PSD Şerban Nicolae (depusă la Senat în data de 11 februarie 2014) vin în sprijinul afirmaţiei potrivit căreia există o agresiune ciclică împotriva libertăţii presei, din ce în ce mai accentuată în perioade de criză economică.

La nivel internaţional, libertatea presei a înregistrat, în anul precedent, cel mai scăzut nivel, din ultimul deceniu, potrivit raportului anual (2013) realizat de organizaţia non - guvernamentală Freedom House.

Ţara noastră se situează pe locul 86 din 197 de ţări, conform studiului amintit, ceea ce ne situează în categoria ţărilor ale căror agenţii de presă sunt parţial libere.

Senatorul PSD Şerban Nicoale se apără susţinând că îngrijorarea jurnaliştilor cu privire la efectele acestei iniţiative legislative pare a fi, mai degrabă, o punere în scenă a ultimei piese a lui Moliere, "Bolnavul închipuit". Domnia sa ne-a declarat: "Iniţiativa legislativă nu schimbă cu nimic statutul jurnaliştilor. Iniţiativa legislativă pe care am depus-o şi care a fost preluată de presă, într-o manieră de neînchipuit, mă duce cu gândul la ultima piesă a lui Molliere, "Bolnavul închipuit". Jurnaliştii nu sunt vizati direct de această propunere legislativă pentru că ei nu fac publică o informaţie care nu are "caracter public", aşa cum prevede textul legii, ci doar difuzează în masă o informaţie pe care o primesc de la alţi indivizi implicaţi in actul de justiţie. Cel care redactează un mandat de interceptare nu are voie să facă public acest demers şi, astfel, să informeze pesoana vizată şi să prejudicieze ancheta. Repet, ziariştii sunt primitori de informaţie, nu sunt indivizii care divulgă informaţie care nu are caracter public, ei la rândul lor primesc această informaţie de la persoane direct implicate."

Domnia sa a mai precizat că, "La baza iniţierii unui astfel de proiect de lege stau situaţiile în care pe surse apar în presă în mod selectiv, dosare care nu sunt publice."

În pofida argumentelor senatorului, nu este de crezut să găsim vreun ziarist care să-i agreeze iniţiativa.