Mesajul mediului de afaceri cu ocazia zilei naţionale a României trebuie să fie unul de mândrie, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Domnia sa a completat: "Mândrie pentru că, în condiţiile dificile din ultimii trei ani, companiile private din România au găsit soluţii care să le permită să depăşească multiplele dificultăţi, interne şi externe şi să menţină locurile de muncă, să crească salariile, reuşind să-şi crească cifra de afaceri şi profitabilitatea.
O menţiune specială pentru producătorii români, aflaţi de multe ori într-o concurenţă neloială generată de capacitatea net superioară a unor ţări europene, dar nu numai, de a aloca resurse financiare considerabile pentru a-şi sprijini companiile naţionale în condiţiile dificile generate de cei doi ani afectaţi de pandemia de Covid afectate de criza energetică şi de războiul din Ucraina, ceea ce va duce la tensionarea relaţiilor economice la nivelul UE".
Cristian Pârvan ne-a transmis că simbolul zilei naţionale în 2022 trebuie să determine un mod nou de acţiune a decidenţilor politici, Guvern, Parlament, în aşa fel încât interesele economiei naţionale să devină o obligaţie majoră pentru toţi decidenţii politici, în concordanţă cu măsurile adoptate de alte ţări membre.
Potrivit domniei sale, mediul de afaceri din România a înregistrat evoluţii diferite: companiile multinaţionale, băncile şi companiile energetice au înregistrat profituri record, companii din domeniul comerţului cu amănuntul, HoReCa sau construcţii au fost aduse în stare de faliment. Per ansamblu, stimulat de creşterea veniturilor peste creşterea de productivitate naţională, a dus la o creştere economică bazată pe consum, majoritar cu produse importate, ceea ce a dus la o agravare a deficitului comercial şi la creşterea gradului de îndatorare. Adică agravarea fenomenului de a trăi «pe datorie»".
Crizele suprapuse, teoretizate de BNR şi Guvern sunt resimţite în mod determinant de compniile producătoare, care, în funcţie de domeniul în care activează, adoptă soluţii care să le permită menţinerea activităţii şi profitabilităţii afacerilor, ne-a mai spus domnul Pârvan. Potrivit acestuia, creşterea independenţei energetice, robotizarea unor activităţi, acolo unde acest lucru este posibil, creşterea productivităţii forţei de muncă (inclusiv suplinirea forţei de muncă autohtone cu forţă de muncă din afara UE), sunt cele mai comune mijloace utilizate de companiile româneşti, în încercarea de a a-şi menţine competitivitatea: "Conflictul armat, ca factor nou şi nedorit, ar trebui să determine decidenţii politici să înţeleagă şi să adopte măsuri de refacere a potenţialului industrial al României, astfel încât industria românească să poată satisface, din nou, o mare parte din necesarul impus de dotarea corespunzătoare a armatei române, importurile, deşi valoroase, fiind extrem de costisitoare, fără a asigura apărarea ţării la nivelul apărării teritoriului".
Mediul de afacei rămâne optimist şi determinat să adopte un complex de măsuri care să-i permită continuarea afacerilor şi menţinerea profitabilităţii afacerilor, consideră Cristian Pârvan.
Conform preşedintelui PIAROM, mediul de afaceri doreşte ca politicile guvernamentale să vină în sprijinul eforturilor făcute de companiile româneşti, indiferent de domeniul de activitate, astfel încât să fie redusă birocraţia şi arbitrariul acţiunii ordonatorilor principali de credite.
"Mediul de afaceri este pregătit să contribuie, prin propuneri concrete, să faciliteze utilizarea într-un gard cât mai ridicat atât a fondurilor alocate de CE prin bugetul 2021-2027 (bugetul 2014-2020 intrând în faza finală de valorificare T+3).
O provocare o reprezintă valorificarea resurselor incluse în PNRR, pentru a se elimina cazurile care arată capacitatea instituţională de a le utiliza (la ultima rectificare bugetară, Ministerul Transporturilor a returnat Bugetului de stat peste 500 de milioane de lei - fonduri necheltuite alocate prin PNRR).
România are resurse de materii prime, energetice şi umane, care prin bună guvernare şi politici publice, pot conduce la creşterea economică necesară îmbunătăţirii condiţiilor generale de viaţă a întregii populaţiei din toate regiunile României", a conchis Cristian Pârvan, apreciind: "De 1 Decembrie 2022, mediul de afaceri şi decidenţii politici trebuie să-şi asume cu curaj angajamentul militar, adaptat realităţilor socio- economice româneşti «Nu lăsăm pe nimeni în urmă», indiferent unde locuieşti, munceşti şi trăieşti, într-o Românie tot mai bună!
La Mulţi Ani, ROMÂNIA!"