CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTELE PIAROM: "Subţirimea economiei noastre nu poate fi ascunsă în spatele unui PIB cifric"

Subţirimea economiei autohtone nu poate fi ascunsă în spatele unui PIB cifric, este de părere Cris­tian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din Româ­nia (PIAROM).

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat, marţi, într-o emisiune televizată, că anul viitor PIB-ul nostru va depăşi pentru prima dată pragul de 1000 de miliarde lei.

"1000 de miliarde este o chestie aritmetică, pentru că dacă va creşte PIB-ul, evident că vom depăşi 1000 de miliarde. Este o cifră care, dincolo de sonoritatea ei - comparând PIB-ul nos­tru cu cel al altor ţări, mai mici decât a noastră, ar trebui să provoace o mândrie un pic mai temperată. Mesajul domnului Teodorovici este unul politic, dar economic vorbind, subţirimea economiei româneşti nu poate fi ascunsă în spatele unui PIB cifric.

În acelaşi timp, ştim foarte bine că există metode pentru creşterea acestui PIB în mod artificial, prin preţurile administrate, care duc la inflaţie mai mare decât ne-am dori, acestea contribuind şi la PIB-ul nominal. Utilităţile, de exemplu, unde se regăsesc preţuri administrate, influenţează toate sectoa­rele economice şi dau un impuls în această calculaţie aritmetică".

Potrivit ministrului de resort, PIB-ul estimat pentru anul viitor este de circa 1.022 miliarde lei: "Facem istorie. Avem PIB estimat de 1.022 miliarde lei. Trebuie să fie un buget bine dezbătut pentru a arăta de unde vin banii, unde se duc, mai ales pe zona de investiţii. Mizăm pe o creştere economică de 5,5%. Vrem să mergem pe un deficit mult mai scăzut decât în 2018. Este o obligaţie pe care o asumăm faţă de Comisia Europeană, faţă de structurile internaţionale".

În opinia lui Cristian Pârvan, creşterea PIB cu 5,5% a fost o dorinţă şi pentru 2018, care însă nu a fost realizată, având în vedere că perspectiva arată puţin peste 4%. Preşedintele PIAROM ne-a m ai spus: "Este la fel de clar că această dorinţă s-ar fi putut îndeplini dacă am fi realizat două lucruri la îndemâna noastră - utilizarea fondurilor europene şi proiectele din construcţii. Dacă sectorul construcţiilor nu regresau, ci progresau, sigur ajungeam la un PIB mai mare de 5%. Anul viitor, este posibil să atingem această ţintă, însă doar dacă nu se va menţine aceeaşi politică şi mai ales aceeaşi expertiză în conducerea proiectelor, pentru că ceea ce lipseşte nu sunt banii, ci expertiza în managementul acestor proiecte".

Domnia sa evidenţiază că, atât la nivel naţional - atât în domeniul rutier, cât şi în cel feroviar -, precum şi în Bucureşti - la infratructura de metrou, în domeniul parcărilor etc. - avem mari dificultăţi. "Subliniem direcţionarea greşită de către comunităţile locale a fondurilor. Avem de lucru, avem bani, dar, din păcate, proasta gestionare, slaba competenţă a celor care trebuie să conducă aceste proiecte rămâne principala problemă cu care ne confruntăm", a conchis domnia sa.

Referitor la proiectul de buget pentru 2019, care urmează fie aprobat în Guvern şi trimis spre dezbatere în Parlament, Cristian Pârvan ne-a declarat: "Noi, oamenii de afaceri, am cerut să ne spună ce se face cu banii din buget, pe indicatori. Să ştim şi noi că dintr-o sută de lei investiţi în educaţie avem 30 de şcoli cu apă curentă la toaletă şi toaleta în incinta şcolii.

Dincolo de cifre, noi am dori să vedem lucrările publice care ajută mediul de afaceri, bugetate, realizate şi urmărite trimestrial la nivelul Guvernului, împreună cu toată administraţia locală. Primarii, care sunt foarte vocali, să spună câte proiecte au implementat, câţi bani au atras din cei pe care i-au cerut. Ideea că administraţiile locale fac ce vor ele cu banii şi în final vin la Guvern pentru compensări şi nu spun niciodată ce au făcut cu fondurile pe care le au ar trebui să înceteze".

Ministrul Teodorovici a anunţat, ieri, că proiectul de buget pentru 2019 nu va fi discutat astăzi în şedinţa de Guvern, întrucât mai este nevoie să fie dezbătute unele aspecte legate de modul în care vor fi cheltuiţi banii. Ministrul de resort a precizat, citat de news.ro, că, indiferent dacă acest buget va fi adoptat cu întârziere, nu vor exista blocaje la nivelul Guvernului.

Oficialul a subliniat că acest proiect trebuie dezbătut, ca să nu existe neclarităţi: "Este foarte important să fie totul foarte clar, este mai important ca niciodată. Va exista o dezbatere şi va fi un buget foarte bine fundamentat".

Mediul investiţional se arată profund preocupat de propunerile referitoare la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2019.

Acesta menţionează că execuţia bugetară aferentă perioadei de 10 luni din anul 2018 creează îngrijorare în mediul de afaceri, pe fondul creşterii cu circa 25% a cheltuielilor salariale aferente sectorului bugetar. Majorarea agresivă a salariilor în administraţia centrală şi locală este una dintre cauzele majore ale creşterii atractivităţii locurilor de muncă din acest sector, în defavoarea celui privat, fenomen concretizat în încetinirea semnificativă a creşterii economice.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) consideră că bugetul de stat pentru anul 2019 trebuie să se bazeze pe o îngheţare a salariilor în sectorul bugetar, cel puţin pentru primele şase luni ale anului, eventualele creşteri salariale putând fi operate în concordanţă cu evoluţiile economice reale, odată cu efectuarea rectificărilor bugetare, instrument devenit, din păcate, o practică a tuturor guvernelor din ultimii 10-15 ani.

În condiţiile în care predictibilitatea fiscală reprezintă principala preocupare a mediului de afaceri, AOAR susţine, de asemenea, necesitatea confirmării explicite de către reprezentanţii Guvernului României a angajamentului conform căruia bugetul de stat pentru anul 2019 se bazează pe prevederile actuale ale Codului Fiscal, fiind exclusă modificarea pe termen scurt a acestuia sau introducerea de noi taxe şi impozite.

Oamenii de afaceri mai cer ca, odată cu bugetul de stat, să fie pusă în discuţie lista primelor 10-20 obiective de interes naţional, inclusiv cele care pot fi realizate prin utilizarea fondurilor europene, specificându-se sumele prevăzute şi indicatorii fizici ce trebuie realizaţi trimestrial, în conformitate cu stadiul real de pregătire a acestor investiţii.

Eugen Teodorovici a precizat că fondurile dedicate Ministerului Educaţiei cresc cu 15% faţă de acest an, conform protocolului încheiat cu sindicatele din învăţământul universitar şi preuniversitar, iar bugetul Sănătăţii va fi mai mare cu 8%.

Şeful de la Finanţe a menţionat că bugetele instituţiilor vor fi mai mari sau mai mici faţă de 2018, în funcţie de modul în care fiecare ordonator de credite îşi va justifica acţiunile pentru anul următor.

Eugen Teodorovici a subliniat: "Anul 2019 trebuie să fie un an al investiţiilor. Bugetul trebuie să intre la vot în Parlament după ce este foarte bine discutat, pe fiecare capitol în parte, pe instituţii, pe ordonatori principali de credite. Să se arate foarte clar că este orientat către investiţii. Pe de-o parte să ne onorăm investiţiile asumate pe zona de venituri ale populaţiei, adică pensii şi salarii, dar în paralel la fel de mult şi partea de investiţii. Se spunea că, dacă România va mai construi o autostradă, depăşeşte Portugalia la partea de PIB. Deci, este foarte important pentru noi ca ţară să investim. Am purtat nişte discuţii pe zona de infrastructură mare, de transport în special, astfel încât să ştim clar ce facem anul viitor şi lumea să înţeleagă exact care este stadiul fiecărui proiect în parte şi să ne poată contabiliza după ceea ce spunem foarte clar pe fiecare tronson de autostradă, drum expres, cale ferată sau altceva".

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care a avut loc marţi, a fost suspendată de preşedintele Klaus Iohannis, urmând să fie reluată în data de 19 decembrie.

Referitor la faptul că bugetul nu poate fi aprobat fără acordul CSAT, ministrul Finanţelor consideră că, din punct de vedere al bugetului, Parlamentul este suveran.