Nelămuririle în legătură cu Fondul Proprietatea nu au fost rezolvate nici la conferinţa de presă de ieri, organizată de conducerea Fondului. Mai mult, au apărut câteva contradicţii între declaraţiile lui Alexandru Păunescu, preşedintele Fondului Proprietatea şi datele din Registrul Comerţului.
Astfel, Alexandru Păunescu a spus că "există 114 companii la care Fondul Proprietatea are acţiuni", deşi, conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, numărul acestora este de doar 32 de companii. La semnalarea acestei inadvertenţe, Alexandru Păunescu a recomandat presei să îşi verifice sursele, admiţând ideea că "restul societăţilor poate sunt înregistrate la Registre independente". Ceea ce, între noi fie vorba, nu face sens. Căci serviciile de evidenţă a acţionariatului încredinţate unor Registre independente externalizează munca Biroului acţionarial al întreprinderii, dar nu se substituie înregistrărilor de la Registrul Comerţului.
Deşi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind strategia de privatizare a Loteriei a fost res-pinsă în iunie, totuşi, Loteria Română are 20% din acţiuni înregistrate pe numele Fondului Proprietatea din data de 16 februarie 2006, "Alocarea de 20% din Loterie şi Imprimerie către Fondul Proprietatea a fost făcută prin lege care, până acum, nu a fost modificată", a afirmat Alexandru Păunescu, amintind că "doar listarea pe Bursă şi procentul de acţiuni care trebuia să ajungă la foştii angajaţi ai instituţiei au fost anulate".
Cu toate acestea, Păunescu a recunoscut că "Fondul nu este operaţional în acest moment", deşi "imaginea Fondului în străinătate este una foarte bună", iar "imaginea Fondului Proprietatea se asociază cu imaginea României". Ceea ce, în opinia noastră, este neliniştitor.
Capitalul social al Fondului este de 14,24 miliarde RON (echivalent a circa 4 miliarde euro). Graţiela Iordache, vicepreşedintele Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor, ne-a declarat că "cele aproape 4 miliarde euro sunt trecute ca atare în Registrul Comerţului pentru că aşa este scris în lege, însă nu s-a făcut o evaluare a societăţilor, adică o justificare economică a acestei sume bazată pe metode de piaţă". Astfel, deşi Alexandru Păunescu spune că "la Registrul Comerţului a fost înregistrată toată suma de 14,24 miliarde RON încă din 28 decembrie 2005", valoarea Fondului Proprietatea conform datelor din Registrul Comerţului nu poate fi aceeaşi.
La ora actuală Fondul Proprietatea are doar 97 de acţionari care şi-au convertit titlurile de despăgubire în acţiuni, ceea ce înseamnă 0,29% din capitalul social, deşi acum câteva săptămâni numărul acţionarilor era între 100 şi 200, potrivit lui Varujan Vosganian, preşedintele comisiei Buget, Finanţe, Bănci din Senat. Oricum, numărul celor care au acceptat acţiunile "Proprietatea" drept despăgubire este insignifiant, comparativ cu sutele de mii de cetăţeni cu drept de despăgubire. În perioada următoare, alte 1.333 de titluri de despăgubire urmează să fie convertite în acţiuni.
Conducerea Fondului Proprietatea spune că "Fondul este un organism de plasament colectiv sub formă de societate de investiţii de tip închis", amintind că "Fondul nu este în subordinea nici unei instituţii sau autorităţi publice, ci doar sub controlul AGA, ca orice societate comercială". Cu toate acestea, reprezentanţii Curţii de Conturi ne-au spus că, "potrivit legii 247/2005, fondul funcţionează ca societate de investiţii deţinută de statul român ca acţionar unic până la transferul acţiunilor către proprietari". În acelaşi timp, tot în legea 247 este menţionat faptul că Ministerul Finanţelor Publice reprezintă statul român şi are inclusiv competenţe de control la acest Fond.
• Publicitate pe bani frumoşi
Campania de imagine demarată de conducerea Fondului se desfăşoară pe patru posturi TV şi un post de radio. Alexandru Păunescu o consideră "o campanie socială, nu de imagine". Banii de publicitate provin însă din dividendele de la societăţile comerciale "Poşta Română", "Petrom" şi "Printcom" şi se ridică la 69 milioane RON, iar "banii proveniţi de la bugetul de stat nu au fost utilizaţi în aceste scopuri".
Conducerea Fondului mai spune că, "spre deosebire de instituţiile publice, bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare ale Fondului Proprietatea se aprobă de către adunarea generală a acţionarilor". Rămâne de aflat câţi din cei 97 de acţionari sunt de acord ca dividendele primite de Fond să nu se capitalizeze.
Graţiela Iordache consideră că "dacă la ora actuală acest organism cheltuie bani, este o problemă verificarea modului eficient (sau nu) în care se face acest lucru, mai ales că investitorii trebuie să ştie ce se petrece cu banii lor". Domnia sa este de părere că "Ministerul Finanţelor, ca principal acţionar, este responsabil de ceea ce se întâmplă la Fond", adăugând că "indiferent de normele legale, pentru ca această instituţie să devină credibilă, are nevoie să îşi facă achiziţiile prin licitaţie publică". Cu toate astea, conform Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Fondul nu este autoritate contractantă privind achiziţiile publice.
Alexandru Păunescu nu a evitat să critice presa pentru atitudinea ei "neprofesionistă" şi "derizorie" la adresa Fondului.
Interesant este că, tot aşa, Guvernul a schimbat vechea conducere invocând faptul că nu a ştiut să creeze o imagine publică favorabilă Fondului Proprietatea. Nu credem că imaginea se poate îmbunătăţi în urma criticilor asupra presei. Această inabilitate în comunicarea cu publicul pare să devină caracteristică Fondului Proprietatea, adăugându-se faptului că este greşit conceput în vederea justei despăgubiri a cetăţenilor spoliaţi de comunism. Ceea ce te face să suspectezi că a fost conceput pentru alt scop. Evantual pentru o "afacere de partid"...