Criza submarinelor slăbeşte încrederea între aliaţii transatlantici

Criza submarinelor între Franţa, SUA şi Australia constituie "un semnal de alarmă pentru toţi membri UE", a declarat astăzi la Bruxelles secretarul de stat german pentru afaceri europene, Michael Roth, potrivit France Presse, citată de Digi24.

"Trebuie să ne întrebăm cum putem să ne consolidăm suveranitatea şi cum putem să arătăm mai multă unitate în probleme de politică externă şi de securitate", a declarat Roth înainte de a participa la o reuniune a miniştrilor pentru afaceri europene.

"O poziţie comună a UE este esenţială. Nu putem conta întotdeauna pe alţii", a subliniat oficialul german, spunând şi că înţelege foarte bine "decepţia partenerilor noştri francezi". De asemenea, Michael Roth a precizat că "trebuie recâştigată încrederea între parteneri, ceea ce nu va fi tocmai uşor".

Autorităţile de la Paris au salutat marţi "sprijinul total" al UE în cadrul unei reuniuni, luni, a miniştrilor de externe în marja Adunării Generale a ONU. De asemenea, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a pledat în cadrul reuniunii de marţi a miniştrilor pentru afaceri europene pentru mai multă autonomie a celor 27 de state membre ale UE, informează Agerpres.

UE amână discuţiile pregătitoare pentru un nou consiliu cu SUA, în contextul crizei submarinelor

Ambasadorii la Uniunea Europeană ai statelor membre au amânat discuţiile pregătitoare ale unui nou consiliu UE-SUA cu privire la comerţ şi tehnologie, care era programat să se desfăşoare pe 29 septembrie. Măsura este un semn de protest faţă de acordul de livrare de submarine încheiat de Washington cu Australia în detrimentul Franţei, au afirmat doi diplomaţi europeni, potrivit Reuters.

Un document de agendă arată că discuţiile între trimişii celor 27 de state membre ale blocului comunitar au fost contramandate, fără însă a indica un motiv. Doi diplomaţi au afirmat că, de fapt, Comisia Europeană ceruse amânarea discuţiei.

Consiliul inaugural UE-SUA, anunţat la un summit transatlantic din luna iunie, urmează să aibă loc la Pittsburgh, statul american Pennsylvania.

Decizia guvernului de la Canberra de a anula contractul în valoare de 56 de miliarde de euro prin care Franţa urma să furnizeze Australiei 12 submarine cu propulsie diesel-electrică, înlocuindu-le cu submarinele americane cu propulsie nucleară, a provocat indignarea Parisului, care şi-a recheamat ambasadorii din SUA şi Australia, ca reacţie la pactul de securitate dintre cele două părţi, pe care l-a criticat, spunând că a fost "înjunghiată pe la spate".

Criza transatlantică va redefini autonomia strategică a UE şi noului concept strategic al NATO

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prima lideră a unei instituţii europene care a reacţionat la anunţarea pactului AUKUS, care a dus la ruperea unui important contract de armament încheiat de Franţa cu Australia. Şefa Comisiei Europene a declarat pentru CNN că tratamentul la care a fost supusă Franţa în dosarul submarinelor nu este acceptabil. "Unul dintre statele noastre membre a fost tratat într-un mod inacceptabil. Vrem să ştim ce s-a întâmplat şi de ce", a Ursula von der Leyen.

Totodată şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, a denunţat luni "lipsa de loialitate" din partea SUA în criza submarinelor pe care o traversează cu Franţa, subliniind că Uniunea Europeană cere Washingtonului o "clarificare" pentru "o înţelegere mai bună a intenţiilor care stau în spatele anunţului" unui parteneriat strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia.

La sfârşitul săptămânii trecute, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a transmis că UE nu a fost nici consultată, nici informată înainte de anunţul parteneriatului strategic pentru regiunea indo-pacifică între Washington, Londra şi Canberra.

La rândul său, Jean-Yves le Drian, ministrul de Externe al Franţei, care va susţine un discurs în cadrul Adunării Generale a ONU din această săptămână, le reproşează liderilor celor trei state semnatare ale pactului AUKUS (SUA, Australia şi Marea Britanie) că şi-au ascuns negocierile timp de luni de zile. De altfel, Drian denunţat "o ruptură majoră de încredere" între aliaţii din cadrul NATO, avertizând că această criză a submarinelor va cântări asupra definirii noului concept strategic al NATO.

Criza transatlantică s-a adăugat retragerii haotice din Afganistan punând accentul pe necesitatea unei mai mari autonomii strategice a Uniunii Europene, notează AFP.