CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE EXPLOATARE AURIFERĂ: Tribunalul Băncii Mondiale admite parţial argumentele localnicilor din România

ICSID, Tribunalul Băncii Mondiale, a acceptat petiţia amicus curiae depusă în procesul de arbitraj dintre România şi compania minieră Gabriel Resources în legătură cu un proiect minier Roşia Montană.

În acest dosar însă, tribunalul a condiţionat admiterea; a exclus toate mărturiile şi argumentele juridice din partea localnicilor din Roşia Montană şi a respins solicitarea lor de a participa la audieri, se arată într-un comunicat al Greenpeace România remis, astăzi, Redacţiei noastre.

Petiţia a fost depusă de organizaţiile Alburnus Maior, Greenpeace România şi CIDRM din România, cu sprijinul CIEL (Center for International Environmental Law), ClientEarth şi ECCHR (European Center for Constitutional and Human Rights).

Petiţia amicus a prezentat noi fapte cu privire la încălcările dreptului constituţional, de mediu şi ale drepturilor omului în legătură cu eforturile Gabriel Resources de a construi cea mai mare exploatare minieră în carieră deschisă din Europa, mai arată sursa citată.

Petiţia a inclus şi mărturii de la proprietari din Roşia Montană care şi-au exprimat opoziţia faţă de proiectul minier, în ultimii 15 ani, şi care au avut de suferit în urma lucrărilor pregătitoare ale proiectului, inclusiv din cauza relocării involuntare.

Cu toate acestea, deşi Tribunalul a acceptat în principiu petiţia amicus, a decis să excludă mărturiile lor şi orice informaţii aferente.

"Prin excluderea mărturiilor celor direct afectaţi, tribunalul subminează grav scopul esenţial al petiţiei amicus," a declarat avocatul Christian Schliemann de la ECCHR. "Pentru localnicii din Roşia Montană, această decizie le refuză efectiv accesul atât la arbitraj, cât şi la justiţie în acest proces.", a completat acesta.

Tribunalul a decis, de asemenea, să excludă toate argumentele juridice din petiţia amicus.

"Această abordare încurajează şi agravează dezechilibrele inerente sistemului de arbitraj şi reduce şi mai mult posibilitatea şi aşa slabă de a participa în numele celor afectaţi şi de a promova interesul public", a declarat Erika Lennon, avocat principal la CIEL.

Părţile aflate în dispută, atât investitorul, cât şi statul, vor putea în continuare să nu recunoască nişte drepturi de bază, cum ar fi accesul la informaţii, refuzând accesul la documente pe baza argumentului că este vorba despre informaţii comerciale confidenţiale, se mai scrie în comunicat.

"Deşi pentru moment a fost o uşurare pentru noi să aflăm că tribunalul a fost de acord să ne accepte o parte dintre argumente, continuăm să facem presiuni pentru ca toate argumentele să fie luate în considerare şi pentru ca vocile comunităţii locale să fie respectate", a adăugat Cristinel Buzatu, consilier juridic pentru Greenpeace Central and Eastern Europe.

Arbitrajul între investitori şi stat, inclus în acordurile de comerţ şi investiţii, ar putea persista în forme similare, cum ar fi sistemul tribunalelor de investiţii ("investment court system", ICS), inclusiv în acordul de liber schimb dintre Canada şi UE (CETA).

Acest mecanism le permite investitorilor străini să acţioneze în judecată guvernele în tribunale speciale, în afara sistemelor juridice normale, pentru adoptarea unor legi sau luarea unor decizii considerate de natură să prejudicieze profiturile corporaţiei. Legalitatea acestui mecanism în raport cu legislaţia UE este contestată în prezent în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Înfăţişările pentru acest dosar sunt programate pentru decembrie 2019 în Washington DC la ICSID.