Cum au făcut alţii

Şocul crizei economice s-a resimţit diferit în statele membre ale Uniunii Europene, în funcţie de nivelul de dezvoltare al acestora, dar, mai ales, în funcţie de măsurile de austeritate şi de relansare economică adoptate de guvernele naţionale.

Lipsa unei politici fiscale unitare a UE a dat posibilitatea guvernelor naţionale să acţioneze diferit pentru combaterea crizei, în funcţie de impactul acesteia, de specificul problemelor apărute, de obiectivele urmărite, dar, mai ales, de nivelul de imaginaţie şi de competenţă al decidenţilor politici.

Unele state membre UE şi-au ajustat cheltuielile bugetare prin concedieri de personal, altele au crescut taxele şi impozitele, în timp ce altele au pariat pe un mix de măsuri de austeritate.

Cele mai multe însă au încercat să-şi regleze deficitele bugetare prin apăsarea pedalei fiscale.

Sunt, însă, şi excepţii ("Treziţi-vă mai devreme şi munciţi mai din greu!" - aceasta a fost prima replică germană la criza grecilor).

De asemenea, sunt şi ţări în care o reducere de salarii în sectorul public cu 5% s-a lăsat cu lupte de stradă, iar în altele, în care ideea diminuării salariilor bugetarilor cu 25% a fost întâmpinată cu proteste sterile şi cu "Dansul Pinguinului".

Rezultatul?

O Europă bulversată, care îşi caută ieşirea la liman prin discuţii chiar despre scăderea suveranităţii statelor membre (n.r. spre exemplu, înfiinţarea unui aşa-zis Guvern European pentru zona euro, sau propunerea de realizare a bugetelor naţionale la nivel centralizat), formată din ţari care fie simt, în interiorul graniţelor, răsuflarea rece a falimentului şi tremură în aşteptarea banilor Fondului Monetar Internaţional, fie văd orizontul relansării economice prin dioptrii diferite.

Prezentăm, în continuare, măsurile pentru combaterea efectelor crizei economice pe care guvernele ţărilor membre UE le-au adoptat sau urmează să le pună în practică.

• Austria

Austria a adoptat măsuri pentru stimularea consumului şi pentru susţinerea sectorului financiar-bancar. Autorităţile de la Viena au redus TVA pentru anumite produse, (medicamentele) şi au redus impozitul pe venit. Autorităţile austriece intenţionează să reducă cheltuielile tuturor instituţiilor publice.

• Belgia

Situaţia din Belgia este foarte dificilă, autorităţile anunţând că datoria publică a ajuns la 100% din PIB. Autorităţile belgiene şi-au propus să reducă deficitul bugetar de la 5% din PIB, la 3% în următorii doi ani. O decizie privind măsurile de austeritate în Belgia urmează să fie luată după instalarea unui nou Guvern.

• Bulgaria

Autorităţile de la Sofia au adoptat un plan de reformă în sectorul bugetar pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 1,8% din PIB, recomandată de FMI. Guvernul bulgar a renunţat la majorarea TVA de la 20%, cât este în prezent, la 25%, în urma protestelor partenerilor sociali.

• Cehia

Guvernul ceh a anunţat că vrea să majoreze TVA de la 10% la 12%, şi să introducă nu nou impozit, de 31%, pentru persoanele cu venituri mari (de peste 141.000 coroane pe lună). Guvernul ceh îşi mai propune să îngheţe pensiile şi să diminueze cheltuielile generale ale statului.

• Danemarca

Datele statistice arată că în Danemarca, în iulie 2009, nivelul TVA era cel mai ridicat din UE, de 25%. În aceste condiţii, Danemarca a reuşit să-şi menţină deficitul public sub 3% în 2009.

Dar pentru anul acesta, analiştii estimează o deteriorare a situaţiei bugetare, fapt care ar putea să determine Guvernul de la Copenhaga să aplice măsuri de austeritate.

• Estonia

Guvernul estonian a pus în practică unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate, după aprecierile specialiştiilor. În baza reformelor structurale, economia statului baltic s-a însănătoşit, iar ţara se pregăteşte, acum, să adere la zona euro.

• Finlanda

Guvernul finlandez urmează să recurgă la măsuri de austeritate, după ce a aplicat o serie de măsuri de stimulare a economiei.

• Franţa

Guvernul francez a redus numărul de funcţionari publici, a reorganizat aparatul administrativ al ţării şi a îngheţat cheltuielile publice pentru următorii trei ani. Măsurile de austeritate au vizat încadrarea într-un deficit bugetar de 3% din PIB. Pentru relansarea economiei, francezii au alocat fonduri pentru investiţii, pentru stabilizarea sistemului financiar-bancar, şi pentru stimularea producţiei. În plan social, francezii au dus o politică de protejare a categoriilor defavorizate şi au luat măsuri de limitare a şomajului.

• Germania

Executivul german intenţionează să implementeze o politică de austeritate fiscală pentru reducerea deficitului bugetar de 3,3%, după sprijinul financiar substanţial de circa 150 de miliarde euro acordat pentru stabilizarea zonei euro. Printre măsurile pe care guvernul german ar putea să le aplice în perioada următoare se numără creşterea fiscalităţii, reducerea cheltuielilor publice şi diminuarea ajutoarelor sociale. De asemenea, pensiile ar urma să fie îngheţate, iar fondurile pentru proiectele de investiţii, îndeosebi în infrastructură, să fie reduse. Pentru relansarea economiei, guvernul german a decis, printre altele, să extindă perioada de aplicare a şomajului parţial prin care statul acoperă două treimi din salariul angajaţilor.

• Italia

Guvernul condus de Silvio Berlusconi a anunţat un set de măsuri prin care îşi propune economii de 24 miliarde euro. Printre acestea, se numără limitarea angajărilor în sectorul bugetar, reducerea veniturilor mari din sectorul bugetar, precum şi reducerea bugetelor autorităţilor regionale. Cabinetul condus de Silvio Berlusconi a mai anunţat că va reduce inclusiv fondurile destinate domeniului Sănătăţii.

• Irlanda

Guvernul irlandez a anunţat reduceri de circa 800 milioane euro în sfera serviciilor sociale şi de aproape 1 miliard euro în ceea ce priveşte proiectele de investiţii. Alte măsuri anunţate de irlandezi au fost scăderea alocaţiilor pentru copii şi introducerea unei taxe pe emisiile de dioxid de carbon. Măsurile au ca scop reducerea deficitului bugetar de la 12% din PIB, la 2,9% în 2014.

• Lituania

Autorităţile de la Vilnius au adoptat măsuri de austeritate care au generat o reacţie dură a societăţii. Guvernul lituanian urmăreşte să reducă deficitul bugetar de la 8,9% din PIB, cât a fost în 2009, sub 3%, până în 2012. Printre măsurile luate de autorităţi se numără îngheţarea salariilor şi creşterea vârstei de pensionare.

• Letonia

Guvernul de la Riga a implementat o serie de politici de reducere a cheltuielilor publice, printre care şi reducerea pensiilor. Diminuarea pensiilor a fost declarată, însă, neconstituţională, Guvernul de la Riga fiind obligat de către Curtea Constituţională letonă să returneze banii pensionarilor care au fost afectaţi de această măsură şi care au deschis acţiuni în instanţă.

• Marea Britanie

Marea Britanie urmează să aplice măsuri dure de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar estimat la 12% din PIB. Guvernul britanic a anunţat că intenţionează să se axeze pe reduceri de cheltuieli, şi nu pe majorări de taxe, în contextul în care a fost vehiculată majorarea TVA de la 17,5%, la 20%. O altă taxă vehiculată în Regatul Unit este cea pe bănci. Reducerile de cheltuieli ar putea avea drept victime circa 300.000 de bugetari. De asemenea, fondurile destinate investiţiilor ar urma să fie diminuate. Ca măsuri pentru stimularea economiei, Marea Britanie a investiti în infrastructură, a amânat plata impozitelor pentru companiile afectate de criză şi a impulsionat înfiinţarea de noi locuri de muncă. Nu în ultimul rând, autorităţile britanice au renunţat la aderarea la zona euro.

• Olanda

Olanda a adoptat o serie de măsuri de reducere a fiscalităţii cu caracter temporar în domeniul construcţiilor. Guvernul olandez a crescut impozitele pe profitul companiilor şi ar putea să adopte, în perioada următoare, reduceri de personal în sectorul public.

• Polonia

Autorităţile de la Varşovia au adoptat un set de măsuri pentru stimularea cererii interne. Guvernul polonez a dus o politică de relaxare fiscală, reducând impozitele pe venit şi unele taxe. Ca să obţină venituri suplimentare la bugetul de stat, autorităţile poloneze au luat decizia să vândă pachete de acţiuni ale companiilor de stat.

• Portugalia

Executivul de la Lisabona a anunţat măsuri de reducere a deficitului bugetar de 9,4% din PIB, până la 2,8 procente în următorii trei ani. Astfel, Portugalia a anunţat reducerea salariilor în sectorul public cu 5%. În plan fiscal, TVA a fost majorată de la 20%, la 21%, iar impozitul pe venit a crescut cu 1,5%.

• Spania

Guvernul de la Madrid a anunţat un set de nouă măsuri de reducere a deficitului bugetar de 9,6% din PIB. Salariile bugetarilor urmează să fie reduse cu 5% şi îngheţate anul viitor, iar pensiile vor fi îngheţate pentru a doua jumătate a anului şi în 2011. De asemenea, indemnizaţiile pentru creşterea copiilor vor fi eliminate, politica ajutoarelor sociale va fi regândită, iar politica medicamentelor va fi reformulată. Alte măsuri dure de reducere a cheltuielilor bugetare în statul iberic sunt reducerea investiţiilor cu 6 miliarde euro şi reducerea cheltuielilor administraţiilor locale cu 1,2 miliarde euro.

• Slovacia

Guvernul de la Bratislava a anunţat măsuri de austeritate în sectorul bugetar pentru reducerea deficitului bugetar de 7,8% din PIB.

• Slovenia

Guvernul sloven a anunţat măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare şi politici de restructurare a aparatului administrativ.

• Suedia

Suedia are cel mai redus deficit bugetar din UE, de 0,5% din PIB, dar şi cea mai ridicată TVA, de 25%, pe fondul politicilor fiscale conservatorare.

• Ungaria

Guvernul de la Budapesta a dus o politică de acordare a ajutoarelor sociale doar pentru persoanele aflate în necesitate. Măsurile de austeritate în plan social au continuat prin reducerea primei pentru creşterea copiilor, în contrapondere fiind implementant un program de construcţii de creşe. Măsurile de austeritate anunţate de autorităţile de la Budapesta presupun îngheţarea cheltuielilor publice şi o reducere cu 15% a salariilor în sectorul bugetar. Impozitele pentru IMM vor fi scăzute de la 19%, la 10%, zece taxe pentru acestea vor fi eliminate, iar creditele imobiliare în valută ar putea să fie interzise.

După cum putem observa există deosebiri de concepţie între ţările membre UE, în funcţie de reacţie şi rezultate, iar criza va stabili alte ierarhii ale forţelor economice în Europa. Din această perspectivă , pentru unii, criza poate fi, de fapt, o oportunitate.