Cum poate fi îmbunătăţit procesul de educaţie de tehnologia 5G

De curând, a început un nou an şcolar, în condiţii speciale, de pandemie, şi din nou suntem în situaţia să vorbim despre cât de (ne)pregătită este educaţia noastră pentru lumea tehnologică în care trăim. Deocamdată ştim că aproximativ 26% dintre unităţile de învăţământ nu erau conectate deloc la internet la începutul anului şcolar, conform Hotnews.ro. În cifre seci, asta înseamnă că în peste 5.000 de şcoli din România nu poţi, de exemplu, nici să-ţi verifici adresa de mail.

Pentru că în 2020 se pune problema accesului la internet mai mult decât oricând, în condiţiile în care foarte mulţi copii vor fi nevoiţi să înveţe de acasă până la terminarea pandemiei, a apărut şi un program guvernamental care promite cumpărarea a 250.000 de tablete cu conexiune la internet pentru elevi, valoarea contractului urmând să se ridice la 126,1 milioane lei.

În acest context, complet nefavorabil pentru România, 2020 este exact anul în care toată planeta se pregăteşte să treacă la 5G, a cincea generaţie de reţele de telecomunicaţii, care promite viteze de până la 100 de ori mai mari decât actuala generaţie (4G).

Iar România este una dintre ţările în care există deja servicii 5G, chiar dacă în stadiul experimental. De exemplu, în 24 august, Orange România a anunţat că Bucureşti este primul oraş care are acoperire 5G completă, iar operatorul susţine că vitezele de download ajung până la 1,2 Gbps, arată sursa citată.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că vitezele pe care Orange susţine că le poţi atinge pe un telefon 5G sunt de peste 30 de ori mai mari decât viteza medie din România în acest moment (38 Mbps, conform datelor colectate de Ookla în iulie 2020 prin aplicaţia Speedtest de măsurare a vitezei pe internet).

Dacă vorbim despre 5G, trebuie să mai spunem că în 2020 nu prea mai sunt şanse ca licenţele să fie acordate la nivel naţional până la sfârşitul acestui an, după cum a subliniat în 15 septembrie Eduard Lovin, vicepreşedintele ANCOM.

Motivele ar fi lipsa unei hotărâri de guvern privind stabilirea preţurilor minime de pornire a licitaţiei, precum şi lipsa transpunerii în legislaţie a Memorandumului 5G cu SUA. Deocamdată, a precizat Eduard Lovin, în prezent în România sunt doar "servicii demonstrative, un pionierat de nişă şi nu servicii de masă."

În esenţă, tehnologia 5G oferă o viteză de descărcare şi o lăţime de bandă mult mai mari, ceea ce înseamnă că pe o conexiune de internet pot trece mai multe date în acelaşi timp.

• 5G înseamnă video în condiţii excelente, realitate virtuală (VR) şi realitate augmentată (AR)

Potrivit unei analize făcute de EdTech Magazine, primul avantaj pe care-l vor avea studenţii sau elevii îl reprezintă faptul că vor putea fi conectate la internet mai multe device-uri în acelaşi timp, iar acest lucru nu va afecta viteza de descărcare sau de încărcare. Dacă în timpul stării de urgenţă, când aproape toată lumea era acasă şi folosea internetul, în special platformele de streaming se blocau frecvent, să ne gândim cum ar într-o şcoală sau un campus universitar în care toţi studenţii pot descărca sau încărca orice pe internet în acelaşi timp, fără să se blocheze niciun moment. Sau o videoconferinţă în care intră experţi, profesori sau colegi la distanţă şi unde toată lumea se va putea conecta fără teama că internetul îi va juca feste.

Internetul 5G înseamnă un acces foarte rapid la programele video, iar acest lucru este cu atât mai important în contextul în care un studiu din 2018 arată că 60% dintre tinerii din Generaţia Z preferă YouTube ca platformă principală pentru e-learning. Cu tehnologia 5G, vizionarea şi descărcarea videoclipuri va fi o sarcină de câteva secunde. Cu învăţarea la distanţă ajutată de 5G, educaţia online va deveni mai accesibilă, mai convenabilă şi mult mai bună.

Una dintre marile aşteptări referitoare la tehnologia 5G este legată de VR (Realitatea Virtuală) şi AR (Realitatea Augmentată). În aceste condiţii, 5G va grăbi introducerea proceselor de învăţare bazate pe VR şi AR. În mod normal, acestea necesită o conectivitate mult mai mare decât cea care există în prezent.

"5G va adăuga noi tipuri de conţinut, de la realitate augmentată la realitate virtuală - instrumente ale căror cerinţe de lăţime de bandă depăşesc tehnologia Wi-Fi disponibilă în mod obişnuit", scrie Andrew Roush, citat de EdTech Magazine.

VR înseamnă oportunităţi de "învăţare activă", metodă preferată de majoritatea studenţilor, potrivit unui studiu realizat recent la Harvard. Cu alte cuvinte, studenţii vor putea naviga prin cosmos sau vor putea explora corpul uman cu ajutorul AR şi VR.

Aceste două componente ale tehnologiei, care se bazează atât pe un dispozitiv, cât şi pe o conexiune foarte bună la internet, pot aduce în educaţia clasică cea mai importantă componentă: practica. Altfel spus, elevii pot avea ocazia de-a interacţiona cu subiectele pe care le studiază, pot picta, de exemplu, în aer şi să-şi dezvolte gândirea în spaţiu. Pot rezolva probleme de geometrie şi să vadă în timp real cum calculele lor influenţează corpurile respective.

De asemenea, impactul ar fi deosebit în biologie, chimie şi fizică. Motorul cu ardere internă, de exemplu, poate fi explorat şi se poate interacţiona cu el la un nivel imposibil de atins pe o tablă sau într-un video. Asemenea şi în chimie. Pot fi combinate substanţe fără niciun risc asupra elevilor.

Un experiment similar se desfăşoară şi în mediul universitar. Studenţi la medicină pot opera în VR şi să ştie că şi dacă greşesc nu e pusă în pericol viaţa sau sănătatea niciunui pacient. Şi astfel de lecţii au calitatea de-a fi mai uşor de reţinut decât studierea unui corp artificial.

• Cu 5G studenţii şi elevii se pot bucura de aceeaşi experienţă de învăţare indiferent unde se află

Cu 5G, studenţii pot avea, de asemenea, aceeaşi experienţă de învăţare, indiferent de locaţia lor. Odată ce este implementat în zonele rurale, 5G poate oferi conectivitate de mare viteză acolo unde anterior nu era disponibilă.

De asemenea, o sală de clasă inteligentă ar putea fi dotată cu un sistem automatizat de prezenţă care ar putea urmări ce elevi se află la ore. Dispozitivele 5G ar putea juca, de asemenea, mai multe roluri, cum ar fi furnizarea de manuale şi alte materiale de curs, sarcini, teste, indiferent unde s-ar afla elevii.

Profesorii vor avea mult mai mult timp pentru a ajuta fiecare elev să înveţe materia şi să reuşească să înveţe.

• Educaţia şi stocarea informaţiilor în cloud

Tehnologia 5G va uşura şi stocarea informaţiilor în cloud. Datele încărcate de profesori şi studenţi vor putea fi accesate mult mai rapid, indiferent de unde se vor afla aceştia. Va exista un răspuns imediat, iar elevii vor putea lucra în funcţie de timpul şi locul lor convenabil. Iar conceptul acesta a început să fie dezvoltat în urmă cu aproape un deceniu.

Colaborarea în cloud există şi acum, dar miza va fi rafinarea experienţei şi timpul de răspuns mult mai redus. Unul dintre marile avantaje ale colaborării în cloud e că toate părţile implicate au acces rapid la toate resursele necesare. Poate că o problemă de matematică are un video explicativ.

Poate că un test la biologie poate fi susţinut cu planşe pe care elevii se pot orienta mai uşor şi să înţeleagă exact la ce probleme se raportează. Un alt mare avantaj al educaţiei colaborative e că feedback-ul poate fi oferit în timp real. Aşa cum, în prezent, poţi colabora cu cineva pe un document în Google Drive sau poţi lucra pe-o prezentare în Google Sheets şi alte programe similare, la fel pot face şi elevii.

Accesul la servicii cloud e mai uşor ca niciodată, dar un lucru mai trebuie rezolvat: aplicaţiile necesare educaţiei şi adopţia lor în masă.

• Gadgeturile care-i pot ajuta pe elevi

Un curs la care folosirea gadgeturilor poate ajuta enorm este sportul. Avem, în prezent, ceasuri inteligente care pot monitoriza pulsul sau nivelul de oxigen din sânge. Folosirea acestora la ora de sport poate oferi informaţii importante despre cum evoluează elevul, care sunt exerciţiile care îl stimulează cu adevărat, ce mai are de îmbunătăţit, dar şi care e punctul în care nu mai poate.

Astfel de abordări mai introduc un element important: gamificarea. E un concept preluat din industria jocurilor video şi presupune că eşti motivat prin diverse beneficii sau prin diverse reuşite care-ţi sunt înregistrate de-a lungul unei activităţi. Gamificarea poate fi aplicată atât în activităţi sportive, cât şi în lecţiile clasice. Cine termină cel mai repede testul? Cine poate alerga cel mai repede? Cine a avut o activitate susţinută la ore?

Astfel de date pot atât motiva elevul, cât şi să ajute profesorul să vadă care sunt elevii care nu prea interacţionează la oră. Pentru toate acestea poţi vedea 5G ca o cale ferată pe care pot trece trenuri cu marfă, cu automobile, cu pasageri, trenuri mai mari şi mai mici, cu vagoane restaurant sau vagoane dormitory, mai arată autotrii articolului publicat pe Hotnews.ro.

Nu e vorba de cum tehnologia aceasta pentru internet va schimba lumea, ci cum e folosită ca să ne ajute. Cu siguranţă educaţia înregistrează un decalaj considerabil faţă de tehnologia cu care au contact elevii şi chiar profesorii. Din fericire, încă poate fi recuperată diferenţa şi implementate soluţii noi.

• "Cloud şi IA (Inteligenţa artificială) sunt menite să reducă distanţele dintre profesori şi elevi"

Cum ar fi să scoţi la tablă copilul de acasă? Nu e deloc greu - există o aplicaţie Huawei care poate face acest lucru. Interesant este că elevii pot folosi orice tabletă, doar şcoala trebuie să aibă o aplicaţie pe o tablă interactivă inteligentă, prin intermediul căreia profesorul poate ceda tabla către un elev.

Cloud şi IA (Inteligenţa artificială) sunt menite să reducă distanţele dintre profesori şi elevi şi nu numai. Tripletul 5G, Cloud şi IA adresează toate provocările învăţământului la distanţă, cum ar fi posibilităţile profesorului de a verifica atenţia elevilor şi chiar înţelegerea noţiunilor predate. Poate aduce în clasă, holografic, un profesor. Poate verifica disciplina în şcoli fără ca un operator uman să fie nevoit să urmărească zeci de camere simultan.

Sunt lucruri care se întâmplă deja în şcolile avansate din China. Huawei, fiind unul dintre cei mai inovatori furnizori de tehnologie, a dezvoltat deja soluţii pentru educaţia online, care pot sprijini acest domeniu strategic, atât de afectat în pandemie. Soluţia noastră Smart pentru educaţie este utilizată deja în 70 de ţări şi regiuni, de către mai mult de 500.000 de şcoli primare şi secundare", explică un specialist din echipa Huawei România.

(C)