Pe 27 decembrie 2016, Ether, o monedă virtuală necesară operării reţelei Ethereum, valora 7,22 dolari americani pe bursa de profil Poloniex. Un pic peste patru luni, mai exact pe 7 mai, valoarea este de 96,76 dolari. Creşterea este în linie cu aşteptările la adresa sistemului Ethereum şi adopţia sa pe scară largă de către giganţii internaţionali.
Ethereum este o platformă descentralizată care poate înregistra contracte inteligente, aplicaţii care rulează aşa cum au fost programate, fară posibilitatea de erori, întârzieri, cenzură sau fraudă. Este, dacă doriţi o explicaţie mai simplă, un fel de autoritate internaţională care înregistrează contracte de orice fel prin tehnologia blockchain. Indivizii implicaţi în tranzacţii sunt anonimi, dar tranzacţiile sunt publice. Fondurile se transferă, chiar şi peste 100 de ani, în momentul în care sunt îndeplinite condiţiile contractului virtual.
Tehnologia blockchain implică o bază descentralizată de date publice. Monede precum Ether sau Bitcoin se bazează pe prezenţa pe reţea sau pe munca computerelor care creează reţeaua, pentru care sunt răsplătiţi utilizatorii prin emiterea monedei virtuale. Fără o autoritate centrală, precum o bancă naţională, valoarea monedelor este dată de adopţia tehnologiei, serviciile pe care le oferă tehnologia aferentă şi, bineînţeles, de popularitatea monedei.
Promisiunea acestui sistem descentralizat a adus deja, la masa Ethereum, nume precum Microsoft, BP, Accenture, Intel, Santander şi JP Morgan.
Potenţialul contractelor inteligente este imens, nu doar pentru domeniul bancar, dar pentru orice fel de schimb care implica, până acum, terţi. Codul scris între două părţi este însuşi terţul care aprobă contractul.
În data de 1 mai, Naţiunile Unite au anunţat că distribuie ajutoare refugiaţilor din Iordania pe baza reţelei Ethereum, într-un proiect pilot cu potenţial de dezvoltare în toate cele 80 de ţări unde Programul Alimentar Mondial funcţionează. În martie, provincia Gyeonggi-do din Coreea de Sud a folosit Ethereum pentru a înregistra voturile în alegerile locale. În februarie 2016, un test similar s-a derulat în Ucraina, ca şi testarea, în iulie anul trecut, a unui sistem de achiziţii publice, pe baza aceleiaşi tehnologii. În Rusia, anul trecut, Banca Centrală a testat Ethereum pentru raportările financiare.
Toate aceste firme văd potenţialul sistemului blockchain, pionierat de Bitcoin şi evoluat de către de rusul Vitalik Buterin în ceea ce reprezintă astăzi Ethereum. Buterin a emigrat în Canada împreună cu părinţii la şase ani, a renunţat la studiile universitare şi a lucrat pentru Bitcoin, ca apoi să inventeze Ethereum, principalul competitor al monedei virtuale, la doar 19 ani. Are, în prezent, 23 de ani şi este milionar, având în vedere cei aproape 500.000 de ether pe care îi deţine, conform propriilor declaraţii.
Blockchain-ul Ethereum a inspirat mai multe proiecte interesante, ca adaptări sau aplicaţii ale tehnologiei. Augur, spre exemplu, foloseşte Ethereum pentru a crea o piaţă de pariuri pe evenimente viitoare, folosind raportarea utilizatorilor şi, deci, asigurând imparţialitatea rezultatelor. Gnosis, în contrast, foloseşte Ethereum pentru a crea predicţii pentru pieţele de asigurări, bazându-se pe ideea că un număr mare de opinii vor confirma evenimente viitoare.
Golem este un computer global care dedică timpii morţi ai procesoarelor pentru a ajuta la diferite proiecte, de la procesarea unor filme 3D la susţinerea unor servere de internet.
Melon foloseşte blockchain-ul pentru gestionarea activelor şi permite participanţilor să înfiinţeze, gestioneze şi investească în strategiile de gestionare a activelor digitale.
Lunyr este un proiect care foloseşte Ethereum pentru a crea un fel de Wikipedia, dar care răsplăteşte utilizatorii pentru informaţii corecte, obiective, pe baza voturilor altor utilizatori.
Ethereum se alătură mai multor tehnologii de tip blockchain care funcţionează independent de fratele mai mare Bitcoin (în prezent, valorând 1571 de USD). Ripple, spre exemplu, este a treia monedă virtuală ca valoare de pe piaţa criptografică şi reprezintă un protocol de plăţi, schimburi valutare şi un sistem de decontări în timp real.
Proiectul Storj creează o reţea de stocare distribuită pe toate computerele utilizatorilor săi, permiţând rularea de site-uri sau aplicaţii la preţuri mult reduse faţă de competitorii săi, giganţii Microsoft Azure şi Amazon Web Services.
Synereo doreşte să monetizeze atenţia utilizatorilor prin valorificarea calităţii postărilor de pe o reţea socială.
Toate aceste tehnologii sunt încă dezvoltate, testate, poate chiar vor da greş, în viitor. Însuşi Ethereum a suferit o pierdere a încrederii, în 2016, când un cod prost scris a permis hackerilor să preia o parte din controlul primei organizaţii autonome descentralizate, un fel de societate pe acţiuni care funcţiona pe reţeaua Ethereum. Creatorii tehnologiei au decis atunci să oprească sistemul, întreaga reţea şi, practic, să repornească internetul. A şi mers, pentru că, după scăderea iniţială a încrederii şi a preţului pe bursele aferente, susţinerea pentru monedă a adus Ethereum pentru prima dată peste 100 de USD.
În România, Ethereum poate fi cumpărat pe site-uri de profil, precum coinflux.com, şi poate fi folosit pentru a plăti facturi, la terminalele ZebraPay din toată ţara.
1. Din ciclul...
(mesaj trimis de Florin în data de 09.05.2017, 14:02)
Toate invențiile astea sunt, părerea mea, din ciclul "eu nu am bani, dar reușesc să îi conving pe alții că am" ! :-)
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2017, 14:25)
Haha
Pozatul face totul.