English
Spuneam recent că principalul talent al legiuitorului român este acela de a da legi proaste în dorinţa manifestă de a repara alte legi proaste. Anul acesta a fost bogat în manifestări ale acestui talent.
În procesul electoral de demonizare a creditorilor şi de aburire a populaţiei ultraîndatorate, mai marii naţiei au zămislit pe rând, aşezat, Legea Dării în plată, Ordonanţa de urgenţă nr. 52, privitoare la informarea acoperitoare a consumatorului şi la reglementarea demersurilor întreprinse de recuperatorii de debite, act normativ ce-şi propune, tardiv, să desfiinţeze excesele şi practicile abuzive, şi, recent, Legea Conversiei la curs istoric a creditelor contractate în monedă elveţiană.
Legea dării în plată, măsură dubioasă substituită unei absolut necesare redescrieri a principiului gajului (acţiune cu efecte indiscutabile, general valabile şi perfect constituţionale), a ajuns, aşa cum era de aşteptat, la Curtea Constituţională.
Din articolele contestate, Curtea a admis două articole ca fiind constituţionale, iar pentru două a dat o anumită interpretare. În opinia Curţii Constituţionale, legea dării în plată este "parţial neconstituţională".
Curtea nu s-a pronunţat clar cu privire la caracterul retroactiv al legii. (notă: Aici se vor iniţia grămezi de discuţii interminabile!)
Pentru creditele încheiate după aplicarea noului Cod civil, în octombrie 2011, instanţele vor decide dacă există elemente obiective, excepţionale care justifică darea în plată. (notă: Fericirea generală nu va fi aşadar chiar aşa de generală, stimaţi datornici, bucuria nu va fi nici pe departe unanimă, ba chiar îndrăznesc să afirm că măsura va genera o uşurare doar pentru o firavă minoritate)Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, a precizat, la prima pronunţare, că "până acum au fost primite peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 sunt în faza de rapoarte".
"Pentru astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunţarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Dorinţa noastră este să dăm o soluţie dreaptă care cât de cât să fie înţeleasă şi de bănci şi să fie acceptată şi de debitori", a mai precizat preşedintele CCR, citat de Mediafax. El susţine că instanţele de judecată trebuie să aibă în vedere în viitor toate implicaţiile teoriei impre-viziunii.
Deci, o normă neclară, motivată de populism deşănţat, imperfectă în formă, va da masiv de lucru instanţelor de judecată, practica va fi, desigur, neunitară, iar încheierea convenabilă a contractelor păguboase va depinde de loteria justiţiei mioritice.
Legea Conversiei, votată în unanimitate de plenul Camerei, a fost trimisă la CCR chiar de Guvern.
Să recapitulăm: Unanimitate înseamnă că au votat şi liberalii... Liberalii au anunţat că îl susţin pe Dacian Cioloş ca premier, după alegerile din decembrie. Cioloş nu s-a împotrivit. Cioloş conduce Guvernul care a sesizat Curtea Constituţională în ceea ce priveşte Legea Conversiei. De ce?
Premierul Dacian Cioloş a explicat că "Guvernul nu este împotriva legii conversiei creditelor în franci elveţieni, pe care a contestat-o la Curtea Constituţională", ci "Vreau să precizez - zice Dacian - din start că Guvernul a susţinut această lege, a dat un punct de vedere cu anumite amendamente. Nu suntem împotriva ei, ci Parlamentul nu a luat în calcul amendamentele propuse de noi, care ar fi făcut-o aplicabilă".
Aha, deci legea nu e aplicabilă, ceea ce am spus şi eu. Să fiu eu oare mai deştept decât două sute de deputaţi, mai abil decât zecile de postaci care m-au înjurat cu înverşunare?
Doamna Preşedinte al PNL, Alina Gorghiu, a declarat că legea privind conversia creditelor nu are motive "să pice" la Curtea Constituţională a României. (notă: Deci Guvernul a întreprins o acţiune lispită de sens).
Alina Gorghiu a continuat: "Nu cunosc raţiunea acestei sesizări la CCR". (notă: Nu vorbiţi cu Cioloş?!?) (...) "Atacul la CCR (...) poate avea şi o conotaţie pozitivă." (notă: "conotaţie"? Mânca-te-ar tata de campioană a stilisticii retorice! "Atac" e plin de sensuri pozitive, se ştie...)
"S-ar fi amânat aplicarea legii prin atacurile băncilor la Curtea Constituţională" (notă: Putem deduce că Dacian Cioloş n-a reclamat o lege pentru că o consideră inaplicabilă şi pentru că sugestiile Executivului au fost ignorate de Legislativ, aşa cum a afirmat, ci a procedat doar profilactic, a pus Curtea la treabă pentru că a anticipat şicanele băncilor!).
Şi avocatul Piperea crede că e de bine. Ce-ar putea crede altceva? Legea asta e viaţa lui, visul lui frumos şi, în mare măsură, s-a dovedit o cale spre notorietate, propăşire şi împlinire profesională. Cum ar putea fi de rău cu ea?
Să vedem ce zice şi CCR. Parcă văd că va găsi fel şi fel de defecte la o lege care e vădit neconstituţională, n-are nevoie de căutare de noduri în papură. Parcă aud oftatul dezumflării entuziasmului împrumutaţilor în franci.
Bine măcar că rămânem cu OUG 52/2016, aia măcar e o traducere din bruxelleză, n-are a face cu eminenţii noştri procreatori de norme juridice!
Oare s-o aplica, o readuce legalitatea pe tărâmul recuperării?
S-or fi aliniat administratorii de creanţe la normele de bun simţ ale lumii civilizate?
Am în faţă o scrisoare trimisă de SC Creditexpress Financial Services SRL unui restanţier, după intrarea în vigoare a ordonanţei. (Mulţumesc pe această cale cititorilor mei!)
Forma diferă, într-adevăr, radical, faţă de misivele ameninţătoare de dinainte de ordonanţă. Seamănă mai curând cu o reclamă de teleshopping: "Considerăm că împreună putem găsi o soluţie!";"... am ajutat deja mulţi clienţi"; "Acum şi dumneavoastră aveţi ocazia să benefici-aţi..."; "Achitaţi 50% din creanţă şi beneficiaţi de un discount de 50% din datorie!" (Citatele sunt exacte, nu glumesc!).
Înduioşător! Mai că nu te mai saturi să primeşti asemenea scrisori.
Sub aspect legal însă.
Citez:
" Stimate..., În numele creditorului DDM Invest XX AG din partea căruia avem mandat de a vă contacta cu privire la contractul de credit nr.... încheiat între dvs. şi RBS Bank (România) S.A...."
Nu s-a schimbat nimic. Somaţia, chiar redactată ca o felicitare de onomastică, e la fel de ilegală. Creditexpress ignoră legile noi, legile vechi, practica, logica, bunul simţ, ca în vremile tulburi de dinainte de Ordonanţa 52.
Nu există o comunicare în formă legală relativ la cesiune, pentru opozabilitate, nu se prezintă contractul de mandat pentru a se lua cunoştinţă de acoperirea acestuia. Nu se justifică legal oferta de dis-count. E aceeaşi hărţuire a datornicului, iniţiată de grupul infracţional constituit dintr-o bancă cu probleme, o entitate juridică străină care a cumpărat pe te miri ce, în condiţii obscure, o creanţă, fără cunoştinţa consumatorului, şi o societate cu răspundere limitată care beneficiază de dreptul de a opera cum doreşte cu datele personale.
Acum, să presupunem că eu sunt un contractant al unui credit ipotecar (în franci elveţieni) aflat în dificultate. Până mai acum ceva timp mă gândeam să mă spânzur, să emigrez sau să apuc calea codrului. Progresele democratice înfăptuite de conducătorii acestui neam mi-au dat speranţă. Am ajuns în miezul toamnei fericit că sunt protejat de recuperatori, că pot beneficia de facilităţi oferite de Statul care nu mai poate de grija mea, rămânându-mi numai să decid în mod responsabil dacă voi da casa în plată sau voi trage foloasele conversiei la curs istoric. Mi-am tapetat locuinţa (gajată ) cu icoanele Sfântului Zamfir, cu picturi canonice cu Madonna Birchall cu Pruncul Piperea în braţe, cu Dacian Proteguitorul răstignit între doi tâlhari gestionari de creanţe. Sunt un pic dezamăgit. Ceea ce nu e tocmai nefiresc, din moment ce m-am amăgit.
Cine ştie însă ce alte viitoare legi minunate imi vor oferi temporară alinare, până ce inaplicabilitatea lor, tehnică sau faptică, mă va readuce la disperare?
Cine ştie dacă voi trăi să apuc şi eu o lege bună în patria mea şi a legilor proaste?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Dinu Dimitriu în data de 28.10.2016, 00:18)
Antonescu esti dat dracu' Bravo, mare om, mare condeier.
Apropo de PNL, la faza cu conversia se vede si ce stravezie e marea fuziune. Aripa veche a PNL il sustine pe Ciolos. Aripa "fost PD-L" nu-l vrea pe Ciolos si pompeaza bani intr-un individ obscur si dubios de prin Cisnadie care pozeaza in aparator al consumatorilor. Putregaiul a prins un pic de musita de credibilitate printre aia disperati de care vorbeai si incearca sa intoarca o parte din masa de manevra needucata si cu cutitul la os impotriva lui Ciolos. Sunt chestii din astea minore si indivizi din astia insignifianti ca lifta de la Cisnadie care ne arata ca noul PNL e mai slab inchegat si decat USL-ul :)))
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 00:34)
Antonescu, e nasol sa te aprecieze Dinu Dumitriu.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 00:53)
D-I-mitriu, nu D-U-mitriu, casca bine ochii mai intai !
Secundo; Dinu Dimitriu nu are datorii si nici nu umbla cu cerseala, cu puradelu' legat de gat prin Parlament, asa cum fac cei pe care ii apreciezi tu, "eroii" GCCC !
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 01:15)
Ba te cheama Dumitriu Ochicascat si puiesti Bogdaprosti Bank.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 01:41)
Calitatea postacilor GCCC se degradeaza pe zi ce trece....
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 02:08)
Calitatea postacilor bancari are comun cu viteza luminii ca nu poate sa creasca, dar difera de ea pentru ca este zero.
1.6. Merci, am notat! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:14)
Aripa veche din PNL... Aripa noua din PNL... Peneleul asta e numai aripi, de cind se stie... Numai numele anacronic a ramas din moastele resuscitate dupa '89. Cam toate partidele romanesti sint populist-defetiste-patriotard- oportuniste...
1.7. In general, nu-mi place sa fiu laudat... (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:16)
Ultima data cind am rinjit, am scapat cascavalul... Iar cu aprecierea, ce-s io, franc elvetian?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 07:50)
O mizerie de articol.
În primul rand realitatea nu-ți susține inepțiile. Impreviziunea va ajuta pe toată lumea.Oamenii vor sa rămână în case,dar fie au rămas fără munca,fie s-a dublat cursul .Toate astea vor fi ușor de dovedit și vor duce la DIP.
Bancile si-au luat-o rău de tot.
Plus ca aceasta soluție ne arata cam ce se va întâmpla și cu conversia.
O sa existe în măsura în care se verifica impreviziunea.
😀
2.1. De ce? (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:22)
De ce e o mizerie, articolul? E prost scris? Nu sint reale afirmatiile mele? Nu sint logice rationamentele? Vorbesc despre trei norme, doua legi si o ordonante... Legile au fost tirite la CC, una a fost declarata partial neconstitutionala... Ordonanta e ignorata tocmai in spiritul ei de niste hoitari traditionali, care, in schimb, au indulcit forma. Sint trei "masuri reparatorii" care nu repara. Va enerveaza ca nu ma inchin la aia pe care ii considerati salvatori! Speranta e una, realitatea e alta. Mai vorbim cind o sa ma covirsiti cu exemple concrete de cetateni care au resimtit binefaceri concrete de pe urma acestor legi.
2.2. CLARIFICARI (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de COSTI în data de 28.10.2016, 09:36)
Mihai Antonescu, citeste ce e scris mai jos, vezi unde se vorbeste de NEconstitutionalitate si apoi (re)analizeaza articolul.
Pe scurt, bancile au pierdut la CCR si sunt nervoase rau. Degeaba! :D
Având în vedere interesul publicului privind clarificarea unor aspecte legate de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016 cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ale unor dispoziții din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, Curtea Constituţională face următoarele precizări:
Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.11 teza întâi raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Aşadar, instanțele judecătorești în fața cărora au fost introduse acțiuni în baza Legii nr.77/2016 vor fi obligate să verifice condițiile referitoare la existența impreviziunii şi să o aplice. Având în vedere că acele contracte de credit din dosarele analizate de Curtea Constituţională au fost încheiate sub regimul Codului civil din 1864 (vechiul Cod civil), iar Curtea a constatat că acele contracte în curs de derulare menţionate de art.11 din Legea nr.77/2016 se referă şi la contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare, în 2011, a Legii nr.287/2009 (noul Cod civil), instanţele judecătoreşti vor face aplicarea impreviziunii astfel cum aceasta a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864 și cu precizările aduse de Curtea Constituțională în considerentele deciziei ce va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În esenţă, impreviziunea intervine când în executarea contractului a intervenit un eveniment excepţional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părţi la data încheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiei debitorului. Verificarea acestor condiţii revine, în fiecare caz, instanţei judecătoreşti care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa, ea pronunţând fie adaptarea contractului, fie încetarea sa în forma pe care o decide şi care poate merge până la preluarea de către creditor a imobilului adus garanție cu stingerea tuturor accesoriilor.
În examinarea constituţionalităţii prevederilor art.11 teza întâi raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016, Curtea a avut în vedere necesitatea respectării prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5) în componenta sa privind claritatea legii, precum şi cele ale art.21 privind accesul liber la justiţie. Accesul părţilor din contractele respective la o instanţă judecătorească este absolut necesar având în vedere că judecătorul trebuie să verifice ca instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar pus la dispoziţia doar a unei părţi.
De asemenea, Curtea mai precizează că declararea ca neconstituțională a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din Legea nr.77/2016 a avut în vedere, în esenţă, faptul că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile.
Soluţia adoptată de Curtea Constituţională este circumscrisă obiectului sesizărilor care privesc contracte de credit încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil (2011), respectiv în perioada 2007-2009.
De aceea, instanţa de contencios constituţional a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la dispoziţiile art.3 teza întâi, precum şi excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza a doua din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Art.3 teza întâi se referă la prevederile Legii nr.287/2009 privind Codul civil care nu putea fi aplicabilă, de la bun început, acestor contracte, iar cea de-a doua ipoteză se referă la contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr.77/2016 (ipoteză în care nu ne regăsim). Cu alte cuvinte, aceste ipoteze nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, condiţie impusă de art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Curtea reaminteşte prevederile art.147 alin.(4) din Constituţia României, potrivit cărora „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.” Aşadar, forma finală a motivării Curţii se va regăsi în decizia publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, comunicatul de presă de faţă neconstituind un act jurisdicțional al Curţii Constituţionale.
P.S.- e comunicatul CCR din 26 oct 2016
2.3. Roger (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:42)
Am citit. Citesc tot, intotdeauna.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.10.2016, 11:04)
Măi 2.2 și 2, voi ați citit Codul Civil în legătură cu impreviziunea?
Mai ales, ați citit partea cu "părțile sunt obligate să își execute obligațiile, chiar dacă executarea lor a devenit MAI ONEROASĂ"?
Doar debitorii ce reușesc să demonstreze că este EXCESIV de oneroasă pot invoca impreviziunea și pot da în plată.
Voi nu vă puneți întrebarea de ce Piperea a declarat că nu va reprezenta pe nimeni în procesele de impreviziune? Nu este clar că nu vrea să se bage acolo unde este greu de demonstrat? Sau poate crede că mulți debitori CHF nu VOR să plătească, nu sunt în situația că NU POT.
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 6-a
Efectele contractului
Art. 1271
Impreviziunea
(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.
(2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:
a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;
b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.
2.5. Cod Civil? Care Cod Civil? (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 11:19)
Ce, cind au contractat, au citit? Datornicului roman i s-a parut normal sa dea 150000 de euroi pe un apartament de doi lei, sa se angajeze sa plateasca 100000 dobinda, da' i s-a parut mult sa dea 100 unui avocat!
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 12:38)
ERONAT, sarcina probei in impreviziune REVINE bancii, ea trebuie sa demonstreze ca un debitor poate plati. Mai aprofundeaza, domnu Cristi C.
ATENTIE: majoritatea contractelor sunt pe codul civil vechi care NU prevedea mai nimic legat de impreviziune. Una peste alta, SAH-MAT la banci! GAME CLOSE!
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.10.2016, 12:55)
Dle, sincer să fiu nu știu unde citești d-ta. După cum se vede în Codul Civil pe care l-am pus mai sus, spune așa:
1) Instanța poate decide (ceva, există două căi).
2) Pe ce bază decide instanța? Când o instanță aplică o lege ce are criterii, cum o face? Vine orice și doar declară: eu mă încadrez aici. Sau pe baza unor dovezi prezentate de debitor? Care trebuie să își justifice punctul că datoria este EXCESIV de oneroasă. Nu doar MAI oneroasă. Ci EXCESIV de oneroasă.
3) După ce debitorul oferă dovezile conforma cărora este la limita sărăciei și nu mai are după ce mânca sau că plățile pe care le face sunt total injuste pentru că mafia globală bancară a complotat împotriva muncitorului plăpând pentru a-l înrobi, este rândul băncii să le conteste sau să le accepte. Și atunci da, banca poate oferi detalii: debitorul are salariul X, are conturile Y, are mașina A iar competențele lui pe piața forței de muncă sunt remunerate cu Z/lună iar debitorul nu este incapacitat nici măcar temporar.
4) Judecătorul le apreciază și el și ia o decizie.
Nu înțeleg pe ce planetă crezi tu că se aplică legea așa cum spui. Nu poți doar să te duci la judecător cu mâna în fund și să spui: gata, vreau impreviziunea. Ha Ha Ha.
Iar despre codul civil vechi, nu vorbi nici despre el. Acolo iertarea datoriei era mai extinsă. Și se putea face în alți termeni. Nu mă provoca să îți caut citatul din Codul Civil vechi.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.10.2016, 13:10)
Iată dintr-o decizie a unui tribunal din Iași:
"O a treia condiţie vizează efectul produs asupra contractului de impreviziune.
Efectul produs de o situaţie imprevizibilă asupra contractului este raţiunea de ordin practic, economic care a impus, de fapt, crearea întregii teorii. Pentru a obţine revizuirea contractului este necesară o anumită gravitate a efectului constatat asupra contractului prin intervenirea situaţiei imprevizibile.
Conform dispoziţiilor art. 1169 C. civ. reclamanta apelantă avea sarcina probei şi trebuia să producă dovezi care să reliefeze consecinţele dezastruoase ale încheierii acestui contract, în ceea ce o priveşte.
Din probele cauzei nu reiese onerozitatea excesivă a obligaţiei de plată a chiriei care a avut acelaşi cuantum de 2000 euro din mai 2006 şi nici intervenirea unei schimbări radicale a obligaţiei contractuale pentru a putea fi operantă impreviziunea."
Ce să spun.... sentinţa nr. 316/COM/ 26.02.2010 pronunţată de Tribunalul Iaşi spune exact ceea ce spun și eu. Trimite-i și pe ei să mai aprofundeze. Deocamdată rămâne cum am spus eu.
2.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de Dinu Dimitriu în data de 28.10.2016, 13:50)
Corect Cristi si nu uitam ca asta inca nu e forma finala a legii. Mai ramane un snop de dosare ce vor fi judecate pe 17 noiembrie. Termenul de 17 noiembrie a fost bagat la inaintare cam pe sestache, cam ferit de ochii publicului in delir ca "legea a trecut examenul CCR". S-ar putea ca pe 17 sa avem forma finala a legii, una complet diferita de ceea ce au forcepsat cei doi comedianti !
2.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 20:44)
In legatura cu impreviziunea, va sugerez sa retineti pentru actiunile si apararile pe care ar urma sa le faceti in instanta :
(i) impreviziunea este un dezechilibru contractual survenit incheierii acestuia, in cursul executarii sale, dezechilibru care cauzeaza o impovarare excesiva a debitorului; ea poate fi reliefata de o crestere a volumului de plati cauzata de riscul valutar, de o scadere drastica a veniturilor debitorului cauzata de o concediere colectiva (sau, in genere, de o concediere care nu intervine din vina salariatului), de o reducere a salariului operata prin lege (cum a fost cea aplicata bugetarilor in 2010), de o boala sau de alte evenimente dincolo de vointa debitorului;
(ii) dezechilbrul prestatiilor debitorului in contractele dintre consumatori si profesionisti este prezumat, debitorul nefiind obligat sa probeze acest dezechilibru, ci doar calitatea sa de consumator; banca - si nu debitorul - va trebui sa probeze, in cazul testului impreviziunii, ca debitorul nu este impovarat de datorie, ci ca, in realitate, poate plati; prezumtia de dezechilibru rezulta din toata jurisprudenta CJUE in domeniu, care considera ca raporturile contractuale dintre consumator si profesionist sunt funciarmente dezechilibrate, inegalitare, legea fiind orientata catre re-echilibrarea acestui raport inegalitar dpdv economic, juridic si tehnic, judecatorul avand misiunea de a readuce acest raport juridic inegalitar la o situatie de egalitate reala;
(iii) pentru contractele incheiate inainte de intrarea in vigoare a Codului civil (1 octombrie 2011) nu este necesar testul impreviziunii, intrucat vechiul cod civil nu reglementa expres impreviziunea.
Asadar, nu va temeti de impreviziune. Bancile trebuie sa se teama de ea. Spaima de impreviziune a bancilor e veche. Atunci cand Codul civil prevedea, in varianta initiala, aceasta institutie a impreviziunii, bancile i s-au opus vehement. Astfel ca, la redactarea legii de punere in aplicare a Codului (Legea nr.71/2011), legiutorul a "ales" sa refuze aplicabilitatea impreviziunii contractelor incheiate inainte de 1 octombrie 2011. E vorba de acelasi "legiuitor" care s-a opus si acum legii darii in plata, atat ca avocat, cat si ca expert universitar si amicus curiae.
2.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.10.2016, 23:03)
Dle, o fi dreptul greu de înțeles, dar d-ta îl transformi în bazaconie ilogică. Amestecați în aceeași frază două principii diferite. Nu vreți să încetați tâmpeniile?
Spuneți că "dezechilibrul este prezumat". Perfect de acord. Dar este un dezechilibru informațional, dintre un consumator și un expert. Nu este un dezechilibru al termenilor contractului. Contractul a fost echilibrat ca mijloace financiare din moment ce a fost semnat. Se poate citi și in motivarea instanței din Iași. Când cineva semnează, la acel moment este capabil să îl onoreze (pe el, pe contract).
El a devenit dezechilibrat în cursul execuției lui, ca urmare a unui eveniment excepțional (dați exemplul bolii).
Faceți erori grave. Se prezumează dezechilibrul informațional, nu dezechilibrul PRESTAȚIILOR debitorului. Îmi vine greu să cred că cineva a putut scrie așa ceva.
2.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 23:28)
Daca se prezumeaza dezechilibrul prestatiilor atunci, pe cale de consecinta, ORICE contract dintre un consumator si un expert este ONEROS si facut cu rea-vointa. Este o demonstratie prin reducere la absurd.
2.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 23:44)
Of, of, mai să fie! Citesti si interpretezi pe dos. Nu ma mira! Ramai cu stresul tau, legea are sa intre in vigoare exact asa cum spun. Si asta si cea a conversiei. Ghinionul banksterilor! Adios!
2.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2016, 09:35)
Legea a fost trantita in forma in care ai scris-o, Piperea. Si asta este un mare esec, nu triumf.
3. Situatia este adusa sub control
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 28.10.2016, 09:24)
Articolul are calitati indiscutabile si multe.
Dar ai precizat foarte bine esenta a ceea ce s-a intimplat: “Impreviziunea va ajuta pe toată lumea. Oamenii vor sa rămână în case,dar fie au rămas fără munca, fie s-a dublat cursul. Toate astea vor fi ușor de dovedit și vor duce la DIP.
Bancile si-au luat-o rău de tot.
Plus ca aceasta soluție ne arata cam ce se va întâmpla și cu conversia.
O sa existe în măsura în care se verifica impreviziunea.”
.
Apre ciez ca lucrarea CCR este logica, profesionist construita si… datatore de sperante.
Contractele in general au o clauza de « forta majora « . Pe undeva prevederile CCR amintesc de aceasta clauza.
Lucrurile par a fi luat-o pe un drum bun. Cuvintele de ordine trebuie sa fie : Fara speculatori ! Toate cele stabilite sau care se vor stabili sa fie doar in interesul oamenilor destoinici, frumosi si liberi, loviti mortal de anumite si posibil de numit zvircoliri necontrolate si demente ale unor componente din societate.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 28.10.2016, 09:25)
Este raspuns la comentariul 2.
3.2. In mod straniu... (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:31)
... am senzatia ca unele legi sint gindite astfel incit sa nu se aplice... Sau ca sint redactate prost si nimeni nu le critica tocmai pentru a deveni inaplicabil operative...
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.10.2016, 11:10)
Mi se întâmplă rar, dar ca și în cazul Basarabiei, am aceeași părere ca MA. CCR a incapacitat semnificativ darea în plată și a adus-o la nivelul pe care îl suporta și actualul Cod Civil. Impreviziunea exista în codul civil. Deci, tot ce aducea nou LDP (și anume independența decizională a debitorul - lasă cheia la ghișeul bănci și a plecat liber) a fost anulat ca neconstituțional.
Deci LDP nu mai există.
4. Clarificari
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:28)
Nu pot sa inteleg de ce imprumutatii ma privesc ca pe un dusman si de ce sint acuzat ca sustin pdv al bancilor... Numai pentru ca am criticat mereu proiecte utopice, fanfaroane, in care oamenilor le place sa creada? Ca le-am taiat entuziasmul? Diferenta intre ce vrei si ce se intimpla, in viata, e uneori abisala... Lumea crede ca proasta tot ce i se spune. "O sa fie bine!". Eu va tot spun ca n-o sa fie... Mai mult, explic de ce. Si aduc si variante valabile, solutii reale, care nu sint cintate la trompeta.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de COSTI în data de 28.10.2016, 09:38)
ERONAT, legile vor intra in vigoare si vor produce MULT STRES... bancilor. La fel ca si controlul ANAF care le-a prins ca externalizeaza credite doar pentru a diminua profitul si a nu plati nimic pe meleagurile astea. CAPISCI?
4.2. Bref (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:40)
Ce spun eu de 20 de ani: 1. Ca moneda nationala e leul. Tranzactiile si creditele trebuiesc operate in lei. Daca poporul nu se imprumuta in franci, nu mai era nevoie de nici o conversie. 2. Evaluarea caselor trebuia si trebuie facuta realist. 3. Gajul trebuie sa fie descris legal ca acoperitor in momentul acceptarii de catre banca. Nu e nevoie de nici o lege a darii in plata, daca lucrurile stau asa. Cumperi un apartament, gajezi cu el, nu platesti, il pierzi, punct. 4. Cind se ajunge la situatii legale aberante e imposibil sa repari prin norme simple si clare. Ce e ridicol, e ca aia care secsupara sint imptumutatii! Inteleg sa se infurie speculantii imobiliari, samsarii, dezvoltatorii, mosii care au cumparat de la Ceasca un apartament cu 5000 de dolari, platiti fara dobinda in 25 de ani, si acum vor sa-l vinda cu 150000 de euro... Dar, de ce se strepezesc ca ar putea fi casele ieftine aia care se imprumuta ca sa le cumpere?!?
4.3. OK! (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:44)
Sa asteptam si sa vedem... Daca se va dovedi ca am gresit, voi recunoaste. Dar, astept acelasi angajament fair de la contraopinentii mei.
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 13:42)
Nu MA. Cei care te contrazic aici pe forum sunt mici avocatei care isi pregatesc deja masa de fraieri pe care ii vor incuraja sa se prezinte in sala de judecata, le vor lua banii iar apoi vor da vina pe "cabala bancara" ce i-a pus in jug.
Faptul ca tu prezinti lucrurile reale le distruge "piata" acestor escroci cu diploma de "drept".
4.5. Corect! (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 13:57)
Cam banui pe multa lume de un interes direct in formarea punctului de vedere... Dar asta e viata, asa e lumea construita.
5. Inca ceva...
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 09:48)
Dusmania asta "de clasa" intre clienti si banci trebuie sa dispara! Intr-un mediu economic sanatos e nevoie de o simbioza cit de cit fericita. In Romania, bancile si imprumutatii au organizat tabere, de parca n-ar fi nevoiti sa faca afaceri impreuna.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 20:23)
Sunt obligati, firmele...
6. fără titlu
(mesaj trimis de pentru autor în data de 28.10.2016, 09:51)
"Deci este posibil ca legea sa se aplice si creditelor in derulare?
Valer Dorneanu: Bineinteles!"
Apropo de "retroactivitate" e citat dintr-un interviu dat unui ziar online.
Draga M.A. articolul asta e un ghiveci de opinii personale, rastalmaciri, bife pentru cei ce va sponsorizeaza etc.
Una rece pentru consumatori, apoi una calda urmata de alta rece. Amesteci adevaruri partiale cu alte adevaruri pentru a masca intentia vadita (partinitoare contra indatoratilor). Apoi mai arunci (cireasa de pe tort) si niste aluzii la credinta crestina a majoritatii acestui neam desigur mixand niste oameni (cu sau intentii, fapte de toata lauda) cu sacrul, Dumnezeiescul. Inca o palma data gratuit multor oameni pentru care singura si cea mai constanta sursa de conforto reprezinta credinta in Dumnezeu.
"Felicitari" pentru articol.
Semeaza, un anonim.
6.1. Opinii... (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 10:31)
Exact. Si expertul tot opinii furnizeaza. Pina si interpretarea legii e o confruntare de opinii. Chiar si ce afirma domnia voastra e tot o opinie. Cind o sa-l cunoasteti pe detinatorul adevarului absolut, o sa va rog sa mi-l prezentati! Nu fac niciodata misto de Dumnezeu, oricare ar fi el. Fac misto uneori de moaste si icoane. Aia care se simt vexati sint specia ritualista, nu credinciosii in esenta. Cind aia de la "Charlie" l-au caricaturizat pe Profet, a fost invocata libertatea de expresie si majoritatea a acceptat ideea. Sper sa nu fiu lapidat pentru icoana cu Zamfir si pruncul Piperea...
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de Mihaj D în data de 28.10.2016, 12:09)
Opinia 6 avea accentul pe "ghiveci", nu pe "opinii", nu pe "personale". In intelegerea mea, ghiveci inseamna o amestecatura fara noima , care nu urmeaza logica mixarii/dozarii corecte a elementelor componente. Pana aici sunt de acord cu 6. Unde nu sunt de acord cu 6 este ca le faceti cu intentie; nu mi s-a parut acest lucru. Pot sesiza o buna intentie a dvs. grefata pe o profunda dezamagire. Unde nu sunt de acord cu dvs este ca promovati un fatidic, care ar trebui sa fie un efect si nu o cauza ("principalul talent al legiuitorului ....."). Sa ne amintim ca daca pe parlamentari si pe judecatori ii "corecteaza" CCR-ul, pe ei insisi (CCR) nu-i "corecteaza" nimeni. Probabil ca asta este limita democratiei. Lucru de care s-a prevalat Augustin Zegrean cand a declarat la referendumul 2 de dare jos a lui Basescu ( cand s-a reclamat masluirea unor mii de voturi) ca, " cu sau fara acele voturi rezultatul ar fi fost acelasi"😨😨 8552;😨. Asta a dat masura impardonabilului , daca ma intrebati pe mine. Putreziciunea sta chiar in felul in care sunt numiti acesti judecatori: de partide/presedinte. In loc sa fie un corp de 50-100 de magistrati pe post de "juriu", care sa intervieveze niste candidati la CCR (sigur, cu niste ani de experienta si o anume probitate profesionala ) prin intermediul unor geamuri oglinda gen "eu te vad tu nu ma vezi", ei sunt numiti. Si pe urma ne intrebam de ce sunt santajabili (vezi Zegrean). Viciul este chiar in promovarea judecatorilor. In plus de asta, in spetele foarte sensibile, CCR-ul se exprima dubitativ, tocmai pentru ca daca fac o "gafa" sa poata sa aiba loc de interpretare "in sensul alalalt". Este o lasitate tipica dreptului roman, in care precedentul in mod normal nu este izvor de drept decat cand vor anumiti judecatori "la lumina si intelepciunea lor" , spre deosebire de Common Law unde precedentul este izvor de drept si spune: " de aici incolo, in orice speta de genul X, interpretarea va fi Y".
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de pentru autor în data de 28.10.2016, 12:10)
"Nu fac niciodata misto de Dumnezeu" doar de cele ale Lui, caci moastele si icoanele sunt tot ale Lui. (nu fac misto de M.A. ci doar de familia lui - analogie).
Opinia vadit viciata in legatura cu realitatea nu inseamna ca reda realitatea de fapt. Asta nu este o opinie , este o certitudine. Cand spui ca paharul e jumatate gol esti pesimist si invers esti optimist.
Domnia ta spune ca legea e partial neconstitutionala (precum si toti avocatii si "expertii obiectivi" ai bancilor) iar cei de partea consumatorilor vad legea constitutionala in mare parte (exceptie o sintagma neesentiala pentru aplicarea legii).
Libertatea de expresie nu te exonereaza de lipsa bunului simt, moralitate etc.
Incheiati din nou amestecand sacrul cu umanul, asta asa ca sa contraziceti total cele afirmate anterior.
6.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de I. în data de 28.10.2016, 13:11)
Orice entitate umana este supusa greselii.
Cand CCR a dat "erata" in cazul referendumului, noi am acceptat. Cand acelasi CCR (ma refer la institutie nu la oameni, caci orice om poate fi santajat) a dat aceasta "erata" (d.p.d.v. al bancilor) in cazul legii D.I.P. nu trebuie sa acceptam. Dubla masura ...
Cei 50-100 de magistrati sunt la fel de santajabili ca si 1000- 2000 de magistrati din simpla cauza ca sunt oameni. Dreptatea umana e diferita in functie de unghiul din care o privesti.
Cat despre acest precedent izvorator de drept, daca inainte de 2011 judecatorii respingeau actiunile in instanta privitor la clauzele abuzive, acest lucru s-a schimbat radical adimtand in mare parte astfel de actiuni ale consumatorilor. Acelasi lucru si cu clauza de risc valutar si denominare la curs istoric, sunt foarte multe dosare respinse si peste 30 de hotarari definitive favorabile imprumutatilor. Cauzele respinse fiind identice cu cele acceptate si ramase definitive (contracetele sunt preformulate, doar numele titularilor sunt diferite).
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 13:29)
''Orice entitate umana este supusa greselii.''- asta o sounem copiilor ca sa ne deosebim de roboti si ne-o spune si Biserica. In ziua in care facatorii sau implementatorii de legi pornesc de la aceasta premisa, ne-am dus naibii ! Ca atare din nou, asta este un efect si nu o cauza. Foarte important ! '' Cei 50-100 de magistrati sunt la fel de santajabili ca si 1000- 2000 de magistrati din simpla cauza ca sunt oameni.'' - mai era in descrierea mea si o oglinda unidirectionala; aia era cheia. Iar comentariul referitor la precedentul ca izvor de drept, nu are legatura cu ce-am zis eu.
7. Bravo!
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 11:30)
Apreciez articolul! Dar, mai ales, cuvantul 'datornic' din titlu. Degeaba cauta toti acesti plangaciosi eufemisme, in disperata lor cautare de compasiune. Sunt niste oameni care s-au imprumutat si nu platesc, ca nu pot, ca nu vor...
7.1. Pozitie (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 11:49)
Adevarat. Restantierii, debitorii, imprumutatii nu sint sinistrati, calamitati. Nu li se poate plinge de mila, nu li s-au imbolnavit copiii de leucemie... Problemele lor sint de resort comercial, au facut o afacere proasta, e vina lor. Pe de alta parte, ajutorarea sociala a unora nu e discriminare. Circulatia valutelor in Romania, inclusiv a CHF e culpa exclusiva a BNR, bancile comerciale au respectat legea, n-au comis nici o abatere. Bancherii au fost idioti ca au recurs la fel si fel de matrapazlicuri, fara sa fie nevoie (reclama mincinoasa, litere mici, omisiune)... Ar fi dat creditele oricum, omul e fraier si crede ce-i convine sa creada... Cuvintul "datornic" e propriu ca termen. Statul are vina lui, legislatia trebuie sa fie clara, eficace, justa si oportuna. Nu e. Nu va fi niciodata in tara asta. Nu poti avea legi bune cu un parlament cu Canacheu, Calimente, Zamfir, Nassar, Birchall, Severin, Minca, Tariceanu, Gorghiu, Ponta, Ghita, Oprea...
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 28.10.2016, 12:16)
Orice ins care nu-si plateste factura de gaze la timp este datornic. Pana cand o achita. Nu termenul datornic este problema, ci neintelegerea esentei lucrurilor, asa cum este evident in cazul tau. Datornicii nu cauta compasiune; ei cauta dreptate. Ca dreptatea este negociabila in functie de niste cuvinte scrise pe o hartie, de acord. Tocmai de aceea exista instante, ca sa faca dreptate, indiferent cui ii este favorabila sau nu. Compasiunea nu are nici o legatura cu ce se intampla, asa ca ai face mai bine sa judeci de 2 ori inante sa scrii. Asta daca ai stima de sine.
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de pentru autor în data de 28.10.2016, 12:23)
"debitorii ... au facut o afacere proasta, e vina lor." "Circulatia valutelor in Romania, inclusiv a CHF e culpa exclusiva a BNR" banca nationala a Romaniei adica a debitorilor caci ei si familiile lor si toti cetatenii Romaniei formeaza... Romania. Deci e vina doar a debitorilor apoi spui ca e vina excusiv a BNR.
"bancile comerciale au respectat legea" mai putin cand au introdus clauze declarate abuzive in baza unei legi din anul 2000. Inca o contradictie flagranta dar .. mai incercam.
Din nou debitorul poarta toata vina apoi te citez "Statul are vina lui". Taoa inseamna 100%, apoi sa zici ca totusi o alta parte decat 100% e vina altcuiva e un non-sens.
Nu exista legi, facute de om, perfecte oriunde in lume, fie ca e S.U.A. sau Rusia.
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 12:40)
Domnul MA, inca nu-mi dau seama daca sunteti naiv sau slab de ratiune. Va trebui sa decideti dvs; pana atunci va propun o speta. Cunoasteti termenul de "structura cristalina de cub cu volum centrat " ? Cel mai probabil nu, caci este un termen tehnic in ingineria metalurgica. El se refera la modul de organizare a materiei in domeniul cuantic. Sa spunem ca va cumparati o masina noua iar in contractul de cumparare scrie ca sasiul masinii este dintr-o structura cristalina de cub cu volum centrat; sa spunem ca Doamne fereste masina literalmente se rupe in timp ce se afla in trafic , avand 130 km/h, fiind in garantie, si produce victime. Dupa care il dati in judecata pe producator ca v-a vandut o masina defecta. Iar producatorul spune: pai nu ti-am spus domne ca sasiul este dintr-o structura cristalina cubica cu volum centrat ?" Ce puteti obiecta la aceasta intrebare ? Un lucru de bun simt ar fi: da, am citit cum este structura sasiului , dar NU AM INTELES IMPLICATIILE ACESTUI LUCRU, pentru simplul fapt ca nu toti cumparatorii de masini sunt ingineri metalurgi. Asa este si cu contractele de credit intre un PROFESIONIST (banca) si un om oarecare, ne-profesionist. Nu toti oamenii inteleg consecintele cresterii sau scaderii unor parametri finaciari, asa cum nu inteleg instrumentele derivative, futures, options, sau net present value, discounted cash flow, acid ratio sau alte elemente din jargonul financiar bancar. Bancile nu doar ca le stiu, cu cunosc si IMPLICATIILE acestor parametri, dovada ca fac speculatii (legale) pe piata financiara, de la plasamente overnight la stiu eu ce hedging pe curs valutar. Datorita faptului ca omul de rand nu se pricepe in sensul ca nu este profesia lui, ei sunt aparati de Protectia Consumatorului care vine si judeca daca PROFESIONISTUL s-a jucat cu termenii si consecintele lor, sau este eroare de sistem. As putea extinde exemplele la mancare (ce scrie pe ambalaje) si daca sunteti onest veti recunoaste ca nu intelegeti o boaba din IMPLICATIILE pe care le are alimentul X care este sarac in carbohidrati si bogat in flavenoizi; stiu ca stiti sa citit ce scrie pe eticheta, dar sigur nu intelegeti IMPLICATIILE PROFUNDE ale acelor lucruri.
7.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.10.2016, 13:25)
Ceea ce spuneți este parțial adevărat dar și o manipulare. Niciun contract de credit nu a conținut noțiuni atât de tehnice pe cât exemplificați. Ci unele simple: dobândă, dobândă variabilă, leu/euro/chf, curs de schimb, libor/euribor/robor.
Cifra octanică este un termen prea complicat? Dacă da, atunci și dobânda variabilă este prea complicat. Și atunci toate contractele trebuiau făcute cu dobândă fixă și în lei. Iar consecința logică a ceea ce susțineți este că toate contractele de credit în orice altceva decât lei și dobândă fixă, devin ILEGALE și NULE.
Eu zic să nu exagerăm cu deformarea realității.
7.6. Dreptate? (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 13:54)
Daca ne limitam la fapte... E drept ca, daca imprumuti franci si asa prevede contractul, sa restitui franci? Sau ruble, leva, dinari iordanieni, reisi brazilieni? De ce vrea romanul sa lucreze cu valute? Tocmai pentru ca n-are incredere in leu. Cum toti cumparatorii si vinzatorii de apartamente au vrut sau acceptat sa recunoasca un reper valutar, de ce nu e admisa si o pierdere? Trebuia exclusa contractual pierderea?
7.7. De acord cu neintelegerea... (răspuns la opinia nr. 7.4)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 13:59)
De-aia oamenii normali angajeaza avocati inainte si nu dupa...
7.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.5)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 28.10.2016, 14:07)
Cred ca folosesti cuvantul manipulare in sens eronat. Un om manipuleaza atunci cand minte sau ascunde fapte sau informatii cu scopul de a obtine ceva. Eu nu am ce sa obtin scriind pe acest site; am vazut ca autorul are ceva licariri de buna credinta dar le amesteca groaznic si d-aia m-am bagat in seama cu replici. Altfel,daca-l vedeam ca este malvolent, nu-mi bateam capul si nu-mi pierdeam timpul nici cu el nici cu tine. Dobanda este ceva ce intelegem. Cum se formeaza ea nu intelegem. Robor si Euribor putem intelege (apropos de cifra octanica); cum sunt ele influientate si cum se construiesc nu intelegem. Asa cum niciunui debitor banca nu i-a propus , sau macar sa-l informeze, ca exista hedging pe curs valutar. Nu zic ca debitorii ar fi luat aceasta optiune, ci doar ca banca NU A VORBIT NICIODATA DE 20% TEST DE STRESS ALE VALUTEI, caci ar fi atras atentia debitorilor ca se poate intampla ceea ce deja s-a intamplat. Iar BNR, care este institutia care trebuia sa NU LASE LUCRURILE SA SE AJUNGA AICI, nu din ratiuni de morala ci din interesul propriu de a pastra o credibilitatea notiunii de PRUDENTIALITATE BANCARA (notiune elementara si obligatorie prin statutul oricarei banci ) a bagat capul in nisip pt ca Isarescu este presedintele Clubului de la Roma, unde toti guvernatorii isi dau mana si stabilesc (a se citi urzesc) ''strategii financiare'' care sa-i serveasca pe cei putini in detrimentul celor multi. Asa ca inainte de a vorbi la manipulare, uita-te un pic la realitate CU BUNA CREDINTA si vezi ce-ar fi trebuit sa faca niste entitati de buna credinta (buna credinta se prezuma prin lege si este argument juridic in instanta, in cazul ca interpretezi ca eu folosesc acest termen in sens emotional; NU, este argument juridic/ LEGAL ). Inainte vreme , cand bancherul avea sensul comunitatii sociale pe care o deserveste, era si sfatuitor pentru clienti. Daca un taran avea un cuptor de paine si facea 500 de paiini pe zi si venea la banca sa ceara bani pentru inca 1 cuptor, bancherul il sfatuia intai sa-si 2 sau 3 schimburi de oameni si doar dupa ce ocupa 24 de ore cu productia si mai ramanea cu 100 de clienti ne-serviti, atunci sa vina la banca pt un imprumut. Un sfat de bun simt, care este win-win pentru ambele parti. In 2007-2008 daca mergea taranul la banca sa ia bani pt inca 1 cuptor, banca spunea : sigur ca da ! Nu vrei bani pt 3 cuptoare ? Ca sa devii o ''multinationala'' pentru satul tau si satele vecine ''. Asa ca, inainte sa vorbesti din hartie si din pix, uita-te la realitate cu BUNA CREDINTA. Asta este ce reclama oamenii : lipsa de buna credinta in elaborarea contractelor, clauze ascunse, lipsa transparetei in fluctuatiile dobanzilor si toate astea pentru ca directorii sa-si ia BONUSURI DE VOLUM ! ASTA a fost realitatea atunci.
7.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 14:16)
Cred ca devine clar ca vorbiti doar din condei si fara radacini in realitatea ''de pe strada''. NU, pierderea nu trebuie exclusa contractual, pentru ca in acest caz nu vorbim de pierdere. Este ESCROCHERIE ! Daca luati un medicament si va ''otraviti'' (in sensul de imbolnavit) o sa va intrebati: dar Autoritatea de reglementare a medicamentelor de ce nu l-a obligat pe producator sa vina cu teste ''la zi'' ale medicamentului ? Atunci vine unul ''ca mine'' (adica ca dvs care bagati batul prin gard) si zice: da cine te-a pus nene sa iei medicamentul ala ? Mai erau si alte medicamente similare''. Eu nu va mai raspund de aici incolo caci observ ca scrieti doar la carcoteala. Viata buna !
7.10. Cind iau un medicament... (răspuns la opinia nr. 7.9)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 14:42)
... intreb doi doctori inainte. Si platesc consultatia. Nu ma sfatuiesc cu farmacista, cu Stela, cu Arsinel, cu distribuitorul de hapuri. Cind doctorul ma dirijeaza gresit, am grija sa nu mai practice medicina (cum am facut, in '92, in 2004, cu un veterinar in 2002).
7.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de Dragos în data de 28.10.2016, 14:48)
Deci concluzia ta este urmatoarea
Mortul e devina intotdeauna, chiar daca a murit de foame pt ca altul mai puternic ii fura mancarea zi de zi.
Frumos....ce sa zic....
Credeam ca omul prin inteligenta de care a beneficiat candva in decursul evolutiei a depasit stadiul de a-si devora semenii mai slabi (constiinta, emotii etc), insa iata ca nu am evoluat toti se pare...
7.12. In speta... (răspuns la opinia nr. 7.11)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 15:10)
... nu vorbim de morti, de foamete sau de Dumnezeu. Vorbim de o tara in care piata imobiliara a luat-o razna, fara macar un pretext, daramite un temei, despre un Guvernator etern care a permis si incurajat circulatia a fel si fel de monede, despre oameni lacomi si needucati care au dat buluc sa se indatoreze mai mult decit eta sanatos ca sa-si cumpere lucruri pe care n-ar fi trebuit sa si le permita, despre banci care au angajat invatatoare si absolventi de conservator si i-au motivat sa dea credite la foc automat, despre o economie care nu exista dar se infoaie ca un pisoi napirlit miorlaind ca e tigrul Europei... Vorbim despre judecatori cu mintea unui copil de 5 ani, de avocati care-si fac reclama la televizor dar comit greseli de exprimare, despre legi scrise de strungari, secretare, bisnitari si parasute resapate... Daca stai sa te gindesti, nici macar nu e trist, e comic!
7.13. Dobinda fixa - impartirea riscurilor (răspuns la opinia nr. 7.5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 28.10.2016, 15:37)
Nu mi se pare exagerat sa admitem ca dobinda fixa stabileste un echilibru intre profesionist si contractorul de credit: profesionistul poate calcula riscul acordarii de credit, poate evalua fluctuatia viitoare a pietei si isi poate stabili dobinda acoperitoare; creditatul isi poate calcula puterea de plata, poate evalua riscul de fluctuatie a al propriilor venituri si poate stabili, in cunostinta de cauza, daca se incumeta si merita sa ia credit.
Mi se pare de bun simt.
7.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.13)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.10.2016, 20:20)
De acord
7.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.10)
(mesaj trimis de Gigi în data de 29.10.2016, 11:38)
Asta da proba de aroganta......
8. fără titlu
(mesaj trimis de Autorule în data de 28.10.2016, 12:26)
ma dezamagesti!
Ba sa te fereasca Dumnezeu si Sfintii cei pictati pe pereti de legi clare si trainice! Ce te-ai face, avand in fata o lege clara si vesnica, daca ai fost nevoit sa faci conversia la cursul de la data incheierii contractului cu dobanda fixa, iar peste 3,4 ani, francul s-ar deprecia si ar ajunge la 1,2 si dobanda ar scadea la 0,2%? Sau daca casa pe care ai dat-o in plata, de pomana, ar face tot peste atatea ani 150.000 Euro? Nu ti-ar veni sa te duci pe paduri cantand? Legile sunt foarte bune asa cum sunt, sunt perfect constitutionale. Bine ca acuma trebuie sa fii constient ca depinde din ce parte privesti perfectul, dar e o chestiune care tine de perfect si nu de legi.
8.1. Desi nu sint ateu... (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 14:04)
... ma pazesc singur de legi. Sint un citadin, nu-mi plac padurile decit la televizor, nu vreau sa merg sa cutreier fondul forestier. De-aia ma apar, ramin in libertate, imi asum tepele, si cind le iau si cind le dau, nu angajez credite daca as avea ceva de pierdut, n-am proprietati dar am o viata frumoasa. Sint, de cind ma stiu, un sarac care traieste ca un bogat.
8.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de Autorule, în data de 28.10.2016, 14:39)
Curios cum, intr-o tara saraca ca Romania, numar mereu miliardari in valuta forte!
8.3. Nu exista miliardari in bani adevarati! (răspuns la opinia nr. 8.2)
(mesaj trimis de MA în data de 28.10.2016, 14:47)
In Romania. Nici in lume nu prea sint... Cei mai multi sint exponate de pus in vitrina, create de sistem... Gates, ala de la Zara, mexicanul... "Ce modesti! Ce exemplu de reusita in viata!"... Sau angajatul Statului Chinez de la halibaba, sau sluga aparatului Trump, sau de-aia cu active, nu cu cash...
8.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.3)
(mesaj trimis de Autorule, în data de 28.10.2016, 15:38)
nu m-ai intels, ma refeream la tine. Din fericire, bogatia unui om nu se masoara in bani si lucruri materiale.
9. Am stiut de ce nu te-am "servit " la cafea
(mesaj trimis de anonim în data de 28.10.2016, 20:10)
Poti sa traiesti 150 de ani tot nu o sa prinzi-nici eu- o lege normala. Cauza-efect.
De cand spun ca trebuie un Parlament European, o lege pt toti.
Sau copiem legile unei tari care are democratie de mult, Uk de ex.
Pe ale noastre le stergem.