Falimentul societăţii Cuprom "bate la uşă", după ce, ieri, ultimul plan de reorganizare a fost respins de către creditorii care ar trebui să recupereze de la debitoare (n.r. Cuprom) împrumuturi din perioada de aur a companiei.
În aceste condiţii, următorul pas, potrivit planului de reorganizare, este iniţierea procedurilor de falimentare şi lichidare.
Cu toate acestea, conform administratorului judiciar, în prezent, se încearcă găsirea unei variante prin care să fie evitat falimentul.
Cuprom este, de altfel, unicul producător de cupru electrolitic, sârmă turnată şi laminată şi conductoare emailate de la noi din ţară.
Potrivit unor surse din rândul instituţiilor aflate la masa credală, în următoarea perioadă, vor fi depuse contestaţii împotriva verdictului creditorilor, urmând ca judecătorul sindic să ia o decizie în acest sens.
Păgubiţii lăsaţi în urmă de Cuprom pot fi grupaţi în două categorii: păgubiţi VIP (cele şapte bănci şi numeroase instituţii publice, comerciale şi financiare), dar şi păgubiţii "mai nefericiţi", respectiv angajaţii de la fabrica din Zalău şi Baia Mare.
În anii 2007 - 2008, şapte bănci s-au întrecut să acorde credite avantajoase companiei Cuprom, care a contractat credite bancare de circa 80 de milioane de euro (186.603.025 RON în 2007, 157.496.061 RON în 2008).
Indiferent de rezultatul încercărilor de evitare a falimentului, băncile vor primi cel mult 6 milioane de euro din totalul creditelor acordate societăţii.
În plus, din cele şapte bănci creditoare, patru dintre acestea au de recuperat credite garantate (Bancpost, BCR, Raiffeisen şi Unicredit), în timp ce restul băncilor, respectiv Alpha Bank, Royal Bank of Scotland şi Citibank, au fost trecute în tabelul creanţelor negarantate, însemnând că acestea nu îşi vor mai primi creditele, după cum este precizat în cel mai recent plan de reorganizare.
Ioan Coza, fostul lider de sindicat de la Cuprom Baia Mare, care a participat cu drept de vot la întâlnirea creditorilor, a declarat că BCR care deţine circa 40% din totalul creanţelor a avut un "cuvânt greu de spus" în deznodământul de ieri de la şedinţa adunării generale a creditorilor.
• Păgubiţii VIP, cu creanţe garantate
Bancpost, BCR, Raiffeisen şi Unicredit fac parte din grupul "fericitelor VIP-uri", care, conform planului de reorganizare, vor reuşi să recupereze, parţial, împrumuturile către societatea Cuprom.
Valoarea creanţelor garantate este de 23.527.598 RON (aproximativ 6 milioane de euro) care ar fi fost achitate în mod integral dacă planul de reorganizare ar fi fost aprobat.
Scenariul de faliment, cel mai plauzibil actualmente, presupune că instituţiilor creditoare cu creanţe garantate li se vor efectua plăţi de doar 21.397.378 de lei, comparativ cu suma de 23.527.598 lei, cât li s-a propus în condiţiile aprobării planului.
• Alte VIP-uri, alte creanţe
Planul de reorganizare mai prevede şi returnarea unei sume de aproximativ 18.177.183 lei (achitate în proporţie de 90,09%) către Consiliul Local Sector 1, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Serviciul Public pentru Finanţe Publice.
Potrivit scenariului de faliment, cele trei instituţii publice vor mai primi de la debitoare doar 16.466.010 RON.
• Păgubiţii cu statut de "verişoara de la ţară" - creanţe chirografare
În ultima categorie de creanţe, cele chirografare, se găsesc 84 de creditori, dintre care RBS, Citibank şi Alpha Bank riscă să nu mai recupereze nimic din sumele acordate sub formă de împrumut către Cuprom SA.
Potrivit noului plan de reorganizare, creanţele chirografare sunt considerate categorii "defavorizate", propunându-se achitarea acestora în proporţie de 0%. Din lista creditorilor cu creanţe chirografare mai regăsim şi BCR, Bancpost, Piraeus Leasing, Unicredit Leasing şi Uncredit Insurence Broker, dar şi companii precum Prysmain Cabluri, Remat Braşov, Cepronef, Cupru-Sind, GDS Electrics.
• Dublă dezamăgire în rândul angajaţilor Cuprom
După ce unora din angajaţii Cuprom li s-a "pierdut" urma din tabelul creditorilor, actualmente, aceştia mai trebuie să facă faţă, dacă se va merge pe varianta falimentului, şi unor posibile disponibilizări.
Astfel, potrivit contractelor colective de muncă valabile în ultimii cinci ani, salariaţii Cuprom Zalău aveau dreptul, în cazul unei disponibilizări, la minim patru şi maxim opt salarii compensatorii. Cu toate acestea, până în acest moment, foştii angajaţi au primit doar trei salarii medii pe economie, din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Cele 124 de persoane disponibilizate de-a lungul anilor de la fabrica din Zalău au de recuperat, în total, circa 760.000 de lei.
Pe de altă parte, nici angajaţii curenţi ai Cuprom nu sunt feriţi de pericolul disponibilizărilor.
Aşadar, pentru cele 75 de persoane care încă lucrează la fabrica de la Zalău, falimentul Cuprom poate semnifica pierderea locurilor de muncă.
Dacă într-adevăr Cuprom va intra în faliment, atunci, consideră unii angajaţi, cel mai probabil, societatea va fi preluată de către o altă companie, dat fiind gradul de retehnologizare şi utilajele de care dispun cei de la fabrica din Zalău.
Reamintim că numărul de salariaţi s-a redus de la 665 de persoane în 2009, la numai 111 la jumătatea lui 2010, pentru ca, în prezent, compania să aibă numai 75 de angajaţi.
În 2003, doi bancheri, pe atunci vicepreşedinţi la Citibank România - Horia Pitulea şi Horia Simu - au decis să cumpere compania Phoenix. Uzina Phoenix a fost preluată, la pachet, cu Elcond Zalău, cei doi afacerişti, Horia Pitulea şi Horia Simu, unind uzinele sub numele Cuprom.
Combinatul metalurgic Phoenix şi uzina Elcond Zalău au fost, pentru o perioadă lungă de timp, două din cele mai importante companii ale ţării noastre din industria neferoaselor.
Combinatul metalurgic Phoenix era singurul centru din ţara noastră acreditat să producă lingouri de aur, certificate de BNR, şi recunoscute la nivel internaţional.
Lingourile româneşti produse la combinatul Phoenix se înscriau în standardele acceptate de London Bullion Market Association - organismul care reglementează piaţa metalelor preţioase la nivel mondial.
Cu toate acestea, în 2002, Phoenix Baia Mare pierde poansonul internaţional, ţara noastră fiind scoasă de pe lista producătorilor de aur "good delivery".
Motivul oficial prezentat, la momentul respectiv, a fost acela că producţia combinatului băimărean nu se mai încadra în standardele internaţionale.
La câţiva ani de la achiziţia la pachet a uzinelor Phoenix şi Elcond Zalău, reunite sub umbrela Cuprom, Horia Pitulea şi Horia Simu s-au angajat să investească în cele mai importante mine de cupru din ţara noastră - Cupru Min şi Moldomin.
Astfel, în 2007, consorţiul format din Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Moldomin Moldova Nouă, angajându-se să investească în exploatarea cupriferă aproximativ 120 milioane de euro. În acelaşi an, consorţiul a preluat şi activităţile miniere ale Cupru Min Abrud, care deţine exploatările de cupru de la Roşia Poieni. Consorţiul s-a retras, însă, doi ani mai târziu, în iulie 2009, după o încetinire a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a 360 de persoane. Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef au denunţat contractul cu SC Cupru Min SA, rămânând cu datorii de aproximativ 50 de milioane de lei faţă de Cupru Min.
1. PLANGI,ROMANIE!
(mesaj trimis de anonim în data de 29.08.2013, 15:08)
Pentru neinitiati,fara cupru nu functioneaza nimic .Orice foloseste curent electric(si de la baterii) are in componenta cupru.Este ca aerul pentru om si a fost falimentat de prostia si hotia guvernantilor .GLONTUL
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.08.2013, 15:24)
in cazul de fata, hotia poarta doua nume si e facuta in complicitate cu cei care intorc privirea