CURSA PENTRU CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII ÎN 2021 Bucureşti - "oraşul In-vizibil"

Conceptul candidaturii oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CeaC) în 2021 a fost anunţat în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc ieri la sediul ARCUB Gabroveni, în prezenţa Primarului General Interimar, Ştefănel Dan Marin, arată un comunicat remis redacţiei.

Bucureşti intră în cursa pentru titlul de CeaC cu conceptul Oraşul In-vizibil.

Comunicatul arată:

"Bucureşti este un oraş al contrastelor, adesea conflictual la nivel cultural, social şi urban. O mare parte din identitatea şi potenţialul oraşului sunt în prezent scufundate, uitate, nerealizate şi neimaginate.

Admiţând starea fragmentară a oraşului, lipsa conexiunilor între acesta şi locuitorii săi, precum şi lipsa de încredere care îi domină pe aceştia, Oraşul In-vizibil îşi doreşte:

- să descopere ce îi uneşte pe bucureşteni şi ce îi face să se implice în transformarea lui

- să identifice şi să folosească potenţialul creativ al oraşului

- să folosească puterea invizibilă a culturii ca pe un instrument de transformare a oraşului şi să-i aducă în centrul acestei transformări pe cetăţenii săi creativi.

Prin toate acestea, programul Bucureşti2021 îşi propune să facă invizibilul vizibil.

Conceptul programului va fi dezvoltat pe trei direcţii tematice:

Pierdut şi regăsit. În acest sens, vor fi dezvoltate proiecte care să aducă în lumină istoria pierdută, uitată, invizibilă a oraşului şi a locuitorilor săi, să reactiveze memoria colectivă a bucureştenilor, precum şi legăturile pierdute cu Balcanii şi restul Europei. Tema de program îşi propune să reconecteze emoţional oraşul cu cetăţenii săi şi să remodeleze legăturile cu Europa în contextul secolului 21.

Periferii: înăuntrul şi în afara lor. Tema periferiei este gândită din punct de vedere geografic şi cultural. Bucureştiul se află la intersecţia Balcanilor cu Europa de Est, fiind, totodată, un amestec divers de etnii şi grupuri minoritare. Proiectele construite în această cheie îşi propun să deschidă oraşul şi să îl facă accesibil locuitorilor săi, înlăturând barierele invizibile, fizice sau mentale care separă acum cartierele, diversele comunităţi, precum şi obstacolele care fac oraşul inaccesibil unor grupuri marginalizate.

Microtopii. Pornind de la structura fragmentată a oraşului, reflectată în spaţiul public, în sistemul de transport, în scena artistică individualizată, în viaţa culturală neomogenă, programul Bucureşti2021 propune folosirea energiei creatoare deja existente în aceste microteritorii -grupurile de activism comunitar, artistic şi social, precum şi a legăturii vizibile dintre ele, pentru a construi o nouă reţea de punţi culturale".

Mihaela Păun, directorul ARCUB: "Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii înseamnă pentru noi o responsabilitate, pe care ne-am asumat-o, o întoarcere către noi înşine şi o doză mare de sinceritate: să ne privim problemele în faţă şi să găsim soluţii, prin cultură, pentru oraş. Sa scoatem potentialul creativ al orasului la suprafata. Acest proces ne da sansa sa incercam să redăm oraşul bucureştenilor. Să învăţăm să fim iar mândri de Bucureşti!".

În cazul în care Bucureşti va fi desemnat Capitală Europeană a Culturii, programul cultural şi artistic din anul 2021, va fi precedat de o serie de evenimente culturale programate pe parcursul perioadei 2017-2020.

Pentru anul 2021, proiectele derulate vor fi colective şi colaborative. O jumătate dintre ele vor avea drept loc de desfăşurare spaţiul public, un sfert se vor desfăşura în spaţii temporare şi un sfert în spaţii culturale tradiţionale. De asemenea, evenimentele vor fi împărţite în mod egal între centru şi cartiere. Pentru proiectele care se vor desfăşura în spaţii neconvenţionale, vor fi folosite structuri mobile. Intenţia este de a crea o infrastructură culturală temporară şi adaptabilă, care se va adăuga celei deja existente. Programul Bucureşti2021 urmăreşte să atragă cinci milioane de vizitatori, în jurul a 200-250 de proiecte, ce vor include câte 50 de evenimente pentru fiecare tip de proiect.

Proiecţia de buget pentru Bucureşti 2021 este de 75 de milioane de euro. Estimarea se bazează pe un calcul al nivelului investiţiilor necesare pentru asigurarea unui program substanţial din punct de vedere al calităţii, diversităţii şi distribuţiei geografice.

A fost luată decizia de a desfăşura un program de activităţi în întreaga regiune şi de a asigura investiţii în sectorul cultural pentru o perioadă de şase ani (2017-2022).

"Sprijin şi voi sprijini pe parcursul acestui an candidaturaoraşului, în special în luna decembrie, când eu sunt convins că vom intra pe acea listă scurtă. E important să ştim să promovăm cultura, la nivelul instituţiilor de cultură, cât şi din punct de vedere administrativ, partea bugetară, şi sunt de acord cu această proiecţie făcută până în anul 2021. Fondurile vor fi asigurate din bugetul propriu, aşa cum sunt ele previzionate. Aproximativ 50% din fonduri vor fi asigurate de primăria municipiului Bucureşti" a spus Primarul General Interimar, Ştefănel Dan Marin. "Nu vom face acest lucru, doar pentru a câştiga un concurs. E important pentru toată lumea să găsim soluţiile prin care toţi cetăţenii care locuiesc în cartierele mărginaşe ale Municipiului Bucureşti să aibă acces la cultură." a adăugat el.

În februarie 2014, Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti a mandatat ARCUB - Centrul de proiecte culturale al oraşului Bucureşti să desfăşoare procesul de pregătire al dosarului de candidatură al oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti a fost înfiinţat în anul 1996, fiind un serviciu public de cultură aflat sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ARCUB este singura instituţie de acest fel din România care are rolul de punte între autoritatea locală şi societatea civilă, proiectele culturale pe care le realizează având o importantă componentă socio-educativă.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din ţări membre sau candidate ale Uniunii Europene pe durata unui an. O dată la trei ani, titlul poate fi deţinut şi de un oraş dintr-o ţară pre-candidată la Uniunea Europeană. Programul este o iniţiativă culturală emblematică a Uniunii Europene, care se deruleaza începând din 1985. Atena a fost primul oraş care a deţinut titlul de CEaC. Titlul este acordat de către un juriu de experţi independenţi selectaţi de Uniunea Europeană. În anul 2021, există oportunitatea ca numele oraşului Bucureşti să se alăture listei lungi de oraşe din diverse state europene, ce au purtat de-a lungul timpului, vreme de un an, titlul de Capitală Europeană a Culturii.