Curtea de Apel Bucureşti discută cererea lui Vişinescu de întrerupere a executării pedepsei

Curtea de Apel Bucureşti discută astăzi cererea de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale formulată de torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii, potrivit News.ro.

Potrivit sursei se menţionează: "La termenul din 4 august, instanţa a solicitat dosarul medical de la Spitalul Penitenciar, la cel din 18 august a fost solicitat un raport de expertiză medico-legală, iar la termenele din 12 septembrie, 22 septembrie şi 12 octombrie, 9 noiembrie, cauza a fost amânată pentru că acest raport nu sosise încă de la Institutul de Medicină Legală Mina Minovic. La termenul din 18 august avocatul lui Vişinescu a depus dosarul medical al clientului său, după care judecătorul a pus în discuţie efectuarea expertizei medico-legale care să precizeze dacă Vişinescu suferă de o boală care nu poate fi tratată în regim de detenţie".

Apărătorul acestuia a declarat că este de acord cu această expertiză şi a mai precizat că la acel moment, fostul comandant de penitenciar are nevoie de însoţitor permanent.

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost condamnat definitiv, în 10 februarie 2016, la 20 de ani de închisoare în dosarul în care a fost găsit vinovat de crime împotriva umanităţii, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar. Vişinescu este primul inculpat care a fost condamnat pentru fapte comise cu peste 50 de ani în urmă.

Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au acuzat pe Vişinescu că, în perioada 1956-1963, când a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a luat măsuri de persecutare a deţinuţilor politici încarceraţi, conform sursei citate.

Anchetatorii au identificat 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu. Doisprezece deţinuţi politici au murit în perioada în care penitenciarul a fost condus de Vişinescu.

Deţinuţii erau torturaţi fizic şi psihic, nu primeau medicamente şi îngrijire medicală, iar regimul impus de Vişinescu nu asigura condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung.

"Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violente, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", potrivit procurorilor.