Curtea de Conturi are din 16 ianuarie un nou regulament, care defineşte clar relaţia cu entităţile auditate

Curtea de Conturi va avea din 16 ianuarie un nou regulament privind activitatea de audit public extern, care defineşte clar relaţia cu entităţile auditate, informează news.ro.

Curtea nu va mai emite decizii - actele administrative în care erau cuprinse măsurile dispuse în sarcina conducerii entităţii auditate - rapoartele de audit urmând să cuprinde recomandări, care vor fi implementate conform Planului de măsuri şi aprobate prin acte administrative. Evaluarea implementării va fi făcută prin rapoarte de follow-up care vor fi publicate pe site-ul instituţiei. Rapoartele de audit vor fi revizuite pe întreg lanţul ierarhic şi sunt asumate instituţional, împreună cu scrisorile către management, de către Plen sau de către directorii camerelor de conturi, conform mandatului acordat de Plen.

" În baza dispoziţiilor art. 11 alin. (2) şi (3) şi ale art. 58 lit. j) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Plenul Curţii de Conturi a României a aprobat, prin Hotărârea nr. 629 din data de 20 decembrie 2022, noul Regulament privind activitatea de audit public extern, care s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.12 din 5 ianuarie 2023. Noul regulament este un alt pas realizat în continuarea implementării măsurilor de modernizare, standardizare şi transparentizare, asumate în amplul proces de reformă instituţională derulat în cadrul proiectului CCR - SAI pentru cetăţean - SIPOCA 744, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale", informează Curtea de Conturi.

Conform instituţiei, Regulamentul a fost elaborat în scopul reglementării aspectelor organizatorice privind desfăşurarea activităţii de audit public extern exercitată de Curtea de Conturi a României, având caracter de normă de aplicare a Legii nr. 94/1992.

"Acesta defineşte clar relaţia dintre Curtea de Conturi şi entităţile auditate, prin precizarea drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi implicate în procesul de audit, în scopul unei colaborări eficiente care să conducă la creşterea performanţei în utilizarea fondurilor publice. Un element de noutate esenţial este reprezentat de faptul că rapoartele de audit sunt revizuite pe întreg lanţul ierarhic şi sunt asumate instituţional, împreună cu scrisorile către management, de către Plen sau de către directorii camerelor de conturi, conform mandatului acordat de Plen", se arată în comunicat.

Procedura de emitere a raportului de audit şi a scrisorii către management va presupune parcurgerea următoarelor etape obligatorii:

- exercitarea unui control al calităţii procesului de audit pe toată durata misiunii de audit, prin revizuirea asigurată de controlul ierarhic şi, după caz, de o structură specializată din cadrul Curţii de Conturi;

- comunicarea proiectului raportului de audit şi a proiectului scrisorii către management conducerii entităţii auditate, dar şi persoanelor cu atribuţii în domeniu în perioada supusă auditului, în vederea exercitării dreptului de a depune obiecţii în termen de 15 zile calendaristice, precum şi în vederea elaborării de către conducerea entităţii auditate a unui Plan de măsuri pentru implementarea recomandărilor;

- concilierea cu entitatea auditată a constatărilor şi concluziilor auditului, a recomandărilor Curţii, a eventualelor obiecţii şi a Planului de măsuri pentru implementarea recomandărilor (la conciliere participă şi alte persoane cu atribuţii care s-au aflat sau se află în relaţie profesională cu entitatea auditată şi care deţin informaţii relevante pentru aspectul auditat);

- stabilirea de recomandări în sarcina entităţilor auditate, pe care aceasta trebuie să le implementeze în baza unui Plan de măsuri conciliat şi agreat cu echipa de audit;

- aprobarea raportului de audit şi a scrisorii către management de Plenul Curţii de Conturi (la şedinţa Plenului pot fi invitaţi reprezentanţii entităţii auditate).

Valorificarea rezultatelor activităţii de audit se realizează, după caz, prin: informarea conducerii entităţii auditate cu privire la rezultatele auditului; certificarea conturilor; solicitarea aplicării măsurii de suspendare din funcţie a persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma misiunilor de audit efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate; dispunerea măsurii de blocare a fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora; sesizarea organelor de urmărire penală, în situaţia în care s-a constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii; publicarea rapoartelor de audit şi/sau a sintezelor acestora pe pagina de internet a instituţiei. Aceste prevederi se regăsesc şi în legea privind organizarea ăi funcţionarea Curţii de Conturi.

"Curtea de Conturi nu va mai emite decizii - actele administrative în care erau cuprinse măsurile dispuse în sarcina conducerii entităţii auditate. Rapoartele de audit vor cuprinde recomandări, care vor fi implementate conform Planului de măsuri şi aprobate prin acte administrative, respectiv: prin hotărâri ale Plenului, în cazul ordonatorilor de credite de la nivel central, precum şi de la nivelul judeţelor şi municipiilor reşedinţă de judeţ; prin decizii ale directorilor camerelor de conturi, în cazul rapoartelor de audit întocmite la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, altele decât reşedinţele de judeţ. Verificarea modului în care recomandările au fost implementate se consemnează în rapoartele de follow-up care, de asemenea, se vor publica pe pagina de internet a instituţiei", menţionează instituţia.

Noul regulament se va aplica începând cu data de 16 ianuarie 2023.

În cadrul proiectului CCR-SAI pentru cetăţean, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, Curtea de Conturi a României a început un amplu proces de revizuire a reglementărilor în domeniul auditului, astfel încât acestea să fie în acord deplin cu standardele internaţionale de audit, inclusiv cu cerinţele INTOSAI P 12 VALOAREA ŞI BENEFICIILE INSTITUŢIILOR SUPREME DE AUDIT, A FACE DIFERENŢA ÎN VIAŢA CETĂŢENILOR.

Manualul de audit al performanţei şi cel de audit de conformitate sunt în curs de revizuire, iar manualul de audit financiar a fost aprobat de Plenul Curţii de Conturi. Acesta din urmă reprezintă metodologia de audit financiar a Curţii, ceea ce a condus la necesitatea realizării unei distincţii clare între prevederile manualului şi cele ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi.

"Astfel, a rezultat noul Regulament privind activitatea de audit public extern, care a fost elaborat în acord cu noile metodologii de audit ale Curţii şi cu luarea în considerare a noului Cadru INTOSAI de declaraţii profesionale (IFPP), respectiv a Analizei funcţionale realizate de Centrul de Excelenţă în Audit al Oficiului de Responsabilitate Guvernamentală al Statelor Unite ale Americii (U.S. Government Accountability Office - U.S. GAO) şi a Analizei Inter - pares, efectuată de instituţiile omoloage din Polonia, Austria şi Olanda", notează Curtea de Conturi în comunicat.