CURTEA DE CONTURI: Prejudicii de 38,3 milioane de lei şi abateri de 659 milioane lei la cheltuielile efectuate în starea de urgenţă

Inspectorii Curţii de Conturi a Ro­mâniei au constatat că, la nivel central şi local, în perioada 16 martie-31 mai 2020, abaterile financiar-contabile sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile rezultate în urma achiziţiilor publice efectuate în starea de urgenţă sunt de 38,3 milioane de lei. Constatările inspectorilor Curţii de Conturi au fost reunite într-un raport spectial privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă, document care a fost înaintat Parlamentului şi care a fost publicat, ieri, pe site-ul instituţiei publice de control financiar.

Documentul aprobat de Plenul Curţii prin Hotărârea nr. 387/2020 are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei. Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.

La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).

În ceea ce priveşte domeniul sănătăţii, documentul precizează că, având în vedere contextul în care s-au derulat operaţiunile, nu au existat erori grave, cu următoarele excepţii:

- modul de achiziţie defectuos practicat de CN UNIFARM SA care, la data finalizării stării de urgenţă, înregistra stocuri de materiale foarte mari;

- inexistenţa stocurilor de rezervă medicală a determinat achiziţii la preţuri necompetitive şi de la furnizori neverificaţi astfel că, deşi au fost alocate resurse financiare, acestea au fost utilizate, în unele cazuri, deficitar şi neeconomic;

- procesul legislativ specific stării de urgenţă a avut unele lacune care s-au înlăturat "din mers";

- vidul procedural a fost resimţit în sistemul de sănătate şi recunoscut, fapt pentru care chiar în timpul stării de urgenţă s-a procedat la emiterea procedurilor operaţionale specifice.

Concluzia care se desprinde din cele prezentate este că resursele financiare ale CN UNIFARM SA, care constau în credite contractate special pentru starea de urgenţă, în vederea achiziţionării de produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus, au fost gestionate defectuos, atât prin efectuarea unor achiziţii de echipamente şi materiale sanitare de la firme intermediare, la preţuri supraestimate, cât şi prin efectuarea de plăţi în avans. Compania nu a asigurat corespunzător şi urgent reţeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus.

De altfel, contractele cu Unifarm încheiate atât de Ministerul Sănătăţii, cât şi de spitalele din teritoriu reprezintă unul dintre exemplele negative din raportul Curţii de Conturi, care critică adausul comercial foarte mare aplicat de compania de stat în relaţia sa cu instituţiile publice, precum şi calitatea proastă a unor echipamente de protecţie medicală.

• Achiziţii suspecte la ONAC

La fel se prezintă situaţia şi în privinţa achiziţiilor realizate prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate. În raportul Curţii de Conturi se arată: "ONAC nu a declarat inacceptabilă oferta prezentată de SC Romwine&Coffee SRL (n.r. - din judeţul Giurgiu) pentru achiziţionarea de măşti de protecţie tip FFP2 şi FFP3, care nu a depus Certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului odată cu depunerea ofertei, condiţie de respingere a acesteia. În cazul procedurii de atribuire a Acordului-cadru nr. 1841/17.03.2020 încheiat cu Romwine&Coffee SRL, ONAC a stabilit oferta câştigătoare fără a fi respectată condiţia legală ca operatorul economic desemnat câştigător pentru loturile 3 şi 4 să îndeplinească criteriile privind calificarea deoarece, potrivit informaţiilor conţinute în certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, depus ulterior, singurele activităţi autorizate ale operatorului economic erau "Comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe" (cod CAEN 4781), "Activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor" (cod CAEN 8230) şi "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente" (cod CAEN 5621). Prin urmare, operatorul economic nu avea calificarea necesară şi nu avea capacitatea profesională şi nici experienţa de a furniza produse din domeniul sănătăţii. Gestionarea unui contract în valoare de aproximativ 10 milioane de euro este dificilă pentru o firmă lipsită de experienţă, fiind înfiinţată în data de 14.03.2019 (de aproximativ un an), cu o cifră de afaceri pe anul 2019 de 47.870 lei (aproximativ 10.000 de euro) şi un singur salariat".

Inspectorii Curţii de Conturi mai precizează că ONAC a avut o abordare diferenţiată a nivelului garanţiei şi a nivelului penalităţii impuse operatorilor economici prin acordurile-cadru. Astfel, operatorii economici străini au beneficiat de un cuantum al procentului de garanţie de 0,5% din valoarea contractului şi de un cuantum al procentului de penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, existând situaţii în care li s-a decontat suplimentar şi costul transportului, în timp ce operatorilor români li s-a solicitat garanţia de bună execuţie în procent de 5% din valoarea contractului, iar penalităţile au fost stabilite la 1% pentru fiecare zi de întârziere. În aceste condiţii au fost declarate câştigătoare ofertele unor operatori economici care conţineau propuneri de modificare a clauzelor contractuale stabilite în cadrul documentaţiei de atribuire, clauze dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, întrucât se referă la cuantumul garanţiei de bună execuţie ce poate fi redusă de la 5% la 0,5%, iar penalitatea pentru nelivrarea la termen a fost redusă de la 1%/zi la 0,1%/zi.

Constatarea a fost consemnată în cazul următoarelor acorduri cadru:

- Acordul-cadru încheiat cu VIRID DOO din Serbia, având ca obiect achiziţia de combinezoane;

- Acordul-cadru încheiat cu UPC LTD din Coreea de Sud, având ca obiect achiziţia de combinezoane;

- Acordul-cadru încheiat cu Medi Consulting din Coreea de Sud, pentru achiziţia de ventilatoare.

În cazul acordurilor-cadru încheiate cu VIRID DOO din Serbia şi cu UPC LTD din Coreea de Sud produsele contractate au fost livrate către IGSU iar în cazul Medi Consulting produsele nu s-au livrat, în condiţiile în care s-a acordat şi un avans.

• Pagubă de 2,4 milioane dolari la IGSU, cauzată de o firmă coreeană

Un exemplu al acceptării unor clauze nerealiste de către ONAC este Acordul-cadru nr. 2595/10.04.2020, având ca obiect achiziţia de ventilatoare, încheiat cu Medi Consulting din Coreea de Sud şi Contractul subsecvent nr. 116229/27.04.2020 încheiat între Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin IGSU şi MEDI Consulting Korea, contract care nu a fost onorat, produsele nu au fost livrate şi nici nu s-au calculat şi facturat penalităţi de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de "forţă majoră" invocată de furnizor. Nu s-a executat garanţia de bună execuţie şi, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate.

În raportul Curţii de Conturi se arată că acordul-cadru nr. 2595/CN/10.04.2020 a prevăzut achiziţia a 400 bucăţi de ventilatoare livrate în patru loturi, în perioada 17 aprilie-8 mai 2020, acordarea unui avans de până la 30% din valoarea fiecărui lot, însă fără solicitarea unui instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară sau de asigurări, diferenţa de 70% din valoarea fiecărui contract subsecvent putând fi garantată de existenţa unui astfel de instrument.

Conform articolului 25 din contractul subsecvent au fost definite condiţiile forţei majore/cazului fortuit, respectiv faptul că acţiunea forţei majore mai mult de 15 zile dă dreptul fiecărei părţi să o notifice pe cealaltă parte privind încetarea de plin drept a contractului subsecvent, fără ca vreuna dintre părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

IGSU a plătit în 28.04.2020 suma de 10,93 milioane lei mii lei, reprezentând avans către Medi Consulting din Coreea de Sud, aferent unui număr de 200 de ventilatoare cu termen de livrare conform contractelor încheiate în data de 13.05.2020 (100 bucăţi) şi data de 28.05.2020 (100 bucăţi).

Din analiza derulării contractului subsecvent nr. 116229/27.04.2020, încheiat între Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin IGSU şi MEDI Consulting Coreea de Sud, s-au constatat următoarele:

- până la data de 30.06.2020 nu a fost realizată nicio livrare;

- nu au fost calculate penalităţi de întârziere conform contractului, autoritatea contractantă acceptând în ultima zi de valabilitate a contractului subsecvent, respectiv 15.06.2020, cazul de forţă majoră invocată de MEDI Consulting în baza certificatului prezentat la acea dată;

- odată cu acceptarea forţei majore invocate de furnizor, IGSU, prin nota raport nr. 116883 din 15.06.2020, a aprobat încetarea de plin drept a contractului subsecvent, în temeiul art. 25.5 din contract (aflarea furnizorului într-o situaţie de forţă majoră pe o perioadă ce depăşeşte 15 zile). Printre motivele principale invocate de IGSU, pentru care s-a propus şi aprobat încetarea Contractului subsecvent, se regăseşte faptul că, de la data încheierii contractului subsecvent până la momentul desfăşurării misiunii de control, în piaţă s-a înregistrat o scădere a preţului unitar pentru ventilatoarele medicale;

- până la 30.06.2020 nu a fost executată garanţia de bună execuţie de 0,5% din valoarea contractului subsecvent, respectiv suma de 40.800 USD privind nerespectarea clauzelor contractuale, valabilă până la 29.06.2020;

- a fost acordat un avans de 30% din valoarea contractului subsecvent, în sumă de 11.000 mii lei (echivalentul a 2.451.000 USD), sumă nerecuperată până la data finalizării controlului Curţii de Conturi.

• Adaus comercial de 5400% pentru dezinfectanţi

În raportul întocmit de Curtea de Conturi se arată că, în majoritatea cazurilor, modul de utilizare şi administrare a resurselor şi fondurilor publice utilizate în prevenirea şi combaterea pandemiei COVID-19 de către unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile din subordinea cestora verificate de camerele de conturi a fost în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative aferente stării de urgenţă, cu excepţia deficienţelor sistemice şi a abaterilor de la normele legale identificate în anumite cazuri, cu ocazia controalelor efectuate.

Cu toate acestea, inspectorii Curţii de Conturi arată că achiziţiile de materiale şi echipamente de protecţie necesare în perioada pandemiei s-au desfăşurat de către unităţile administrativ-teritoriale în condiţiide incertitudine cu privire la preţ, calitate şi termen de livrare.

În raportul trimis Parlamentului se arată: "Majoritatea entităţilor verificate s-au confruntat cu probleme legate de deficitul de materialele sanitare de protecţie existent la începutul declanşării stării de urgenţă, de creşterea de multe ori speculativă a preţurilor produselor de bază, scurtarea termenelor de plată pentru produsele destinate prevenirii şi combaterii pandemiei Covid-19, solicitarea de plăţi în avans, condiţionarea livrării de achiziţia unui număr minim de produse etc.. Din cauza faptului că materialele de protecţie sanitară s-au găsit foarte greu pe piaţă, entităţile controlate au fost constrânse să efectueze achiziţiile la preţurile stabilite pe piaţă de ofertanţi (importatori şi/sau distribuitori), fără să mai analizeze dacă creşterea preţurilor a avut o justificare obiectivă sau dacă au achiziţionat produse la preţuri excesiv de mari".

Printre exemplele negative din cadrul administraţiilor publice locale se regăseşte Primăria Comuneri Ariceştii Rahtivani (judeţul Prahova) care a efectuat plăţi pentru substanţe dezinfectante supraevaluate.

Documentul arată: "În perioada 19.03-13.05.2020, Primăria a încheiat cu un agent economic 4 contracte de furnizare prin care s-au achiziţionat 200 bidoane a câte 10 litri detergent pe bază de soluţie de clor, la preţul de 550 lei/bidon, valoarea totală fiind de 110.000 lei fără TVA, respectiv 130.900 lei cu TVA, în condiţiile în care produsul a fost achiziţionat de furnizor la un preţ de 10 lei/bidonul de 10 litri (preţ fără TVA), rezultând un adaos comercial practicat de furnizor de 5400% în mărime relativă, respectiv 128.520 lei (108.000 lei + 20.520 lei TVA) în mărime absolută (faţă de valoarea de achiziţie de 2380 lei (2000 lei + 380 lei TVA). În timpul controlului, entitatea controlată a prezentat factura de stornare emisă de furnizor în valoare de 127.925,00 lei, prin care preţul bidonului de 10 litri "Dezinfectant soluţie clor" a fost diminuat de la 550 lei/bidon fără TVA la 12,50 lei/bidon fără TVA".

În raport se mai menţionează că valorile cele mai mari ale cheltuielilor cu dezinfecţia, se înregistrează în Municipiul Bucureşti - 30,77 milioane lei lei, judeţul Ilfov - 6,94 milioane lei, judeţul Mureş - 5,25 milioane lei, judeţul Cluj - 4,42 milioane lei şi judeţul Suceava - 3,76 milioane lei.

Totodată, în perioada verificată, la nivelul unităţilor administrative-teritoriale au fost încheiate de către entităţile publice locale angajamente legale pentru decontarea cheltuielilor cu carantina, în valoare totală de 188,9 milioane lei, aferente unui număr total de 62.406 persoane care au intrat pe teritoriul României din zonele afectate de COVID19, media cheltuielilor angajate cu carantina/persoană fiind de 3028 lei.

Raportul Curţii de Conturi analizează şi măsurile luate de Guvern cu privire la plata şomajului tehnic, la programul IMM Invest, la ajutorul acordat părinţilor care au fost nevoiţi să stea acasă cu copiii, la sporul acordat cadrelor medicale, dar, în afara unor mici deficienţe privind modul de calcul al unor sume acordate, inspectorii Curţii de Conturi nu au găsit nereguli grave şi nici încălcări ale legii în aplicarea acestor măsuri.