Curtea de Conturi: Risc ridicat de infringement din cauza administrării defectuoase a gropilor de gunoi

Companiile care deţin gropile de gunoi din ţara noastră preferă să plătească amenzile prevăzute de OG 2/2021, deoarece sunt mult mai mici comparativ cu costurile necesare pentru închiderea unui depozit de deşeuri, iar acest lucru reprezintă un risc serios de infringement din partea Comisiei Europene, afirmă Curtea de Conturi în raportul pentru anul 2021, întocmit în urma verificărilor efectuate în 2022, document ce a fost trimis Parlamentului.

"Deşi au existat posibilităţi de atragere a unor fonduri europene pentru realizarea unor sisteme de management integrat al deşeurilor, autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele. Uniunea Europeană a finanţat închiderea depozitelor neconforme însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv, ajungându-se în situaţia ca acestea să fie închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului. În prezent, administratorii depozitelor au obligaţia de constituire a fondului pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia post-închidere. Legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, iar sancţiunile stabilite prin OG nr. 2/2021 sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere a unui depozit de deşeuri. Autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor", se arată în concluziile capitolului privind protecţia mediului din raportul Curţii de Conturi.

Iar situaţia constatată de angajaţii Curţii de Conturi, pe baza acţiunilor Gărzii Naţionale de Mediu, este dramatică. Astfel, la depozitul de deşeuri din apropierea municipiului Oradea, judeţul Bihor, aproximativ 85% din deşeurile municipale sunt depozitate fără tratare prealabilă (astfel de deşeuri netratate conţin aproximativ 20% materiale reciclabile şi 50% deşeuri biodegradabile). Prin urmare, nu există o selecţie sau o stabilizare adecvată, chiar dacă societatea care se ocupă de depozitul respectiv deţine instalaţii de pretratare şi o staţie de tratare mecano-biologică în construcţie.

La depozitul de la Glina, operaţiunea de tratare a deşeurilor aplicată la faţa locului este sortarea mecanică a deşeurilor municipale mixte colectate. Procesul de sortare asigură eliminarea deşeurilor reciclabile. Din cauza gradului ridicat de contaminare a deşeurilor colectate mixte, cantitatea de deşeuri sortate care pot fi trimise la reciclare reprezintă aproximativ 4%. Nu există nicio separare biologică sau stabilizare înainte de depozitarea deşeurilor.

Situaţiile cele mai grave sunt însă consemnate la depozitele de deşeuri de la Vidra şi Chitila, din apropierea Capitalei.

Astfel, la Vidra, judeţul Ilfov, autorizaţia integrată de mediu pentru compania EcoSud actualizată la data de 27.08.2020 "nu includea nici cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea deşeurilor şi nici obligativitatea tratării tuturor deşeurilor intrate în depozit", se arată în raportul Curţii de Conturi. Tot legat de acelaşi depozit, documentul citat precizează că "actualizările/vizele anuale obţinute ulterior datei de 17.08.2020 au fost emise în condiţiile în care operatorul depozitului nu mai deţinea nici contract de operare al depozitului şi nici licenţă emisă Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice", ceea ce reprezintă fapte grave săvârşite de funcţionarii publici care au actualizat autorizaţiile sau au emis vizele anuale respective.

Curtea de Conturi mai notează că la depozitul de la Chitila, deşi 37% din deşeuri sunt tratate într-o staţie de tratare mecano-biologică (eliminarea materialului reciclabil) şi 30% din fracţia rezultată din tratarea mecanică intră în etapa de tratare biologică, din cauza gradului ridicat de contaminare a deşeurilor colectate mixte, cantitatea de deşeuri sortate care pot fi trimise la reciclare reprezintă aproximativ 3% din cantitatea totală de deşeuri.

"Un procent semnificativ de deşeuri (72,64%) nu este supus niciunui tratament. Deşi depozitul de deşeuri include o staţie de tratare mecano-biologică, nu toate deşeurile sunt supuse acestei tratări. Astfel, tratarea deşeurilor în acest depozit nu include o selecţie adecvată a diferitelor fracţiuni de deşeuri şi stabilizarea fracţiei organice a acestora (simpla sortare a deşeurilor înainte de depozitare nu este suficientă, întrucât deşeurile necesită tratare mecano-biologică pentru a stabiliza conţinutul lor organic). Prin urmare, nu toate deşeurile au fost tratate în mod corespunzător înainte de a fi depozitate. În anul 2021, la acest depozit de deşeuri au fost eliminate prin depozitare deşeuri netratate în proporţie de 54,62%, în anul 2020 ponderea deşeurilor netratate, eliminate prin depozitare fiind de 66%", se afirmă în raportul Curţii de Conturi.

Modalitatea de sancţionare pentru neconformare, adoptată în urma controalelor efectuate de reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu la nivelul judeţelor Argeş, Bihor, Braşov, Iaşi şi Neamţ, nu a fost de natură să descurajeze practica de depozitare necontrolată, suprafeţele pe care s-au identificat depozitări ilegale fiind în creştere, mai arată inspectorii Curţii de Conturi. Potrivit acestora, raportul cost-amendă/metrul pătrat de depozitare necontrolată este derizoriu în raport cu alternativa de suportare a costurilor de gestionare a deşeurilor, în condiţii de legalitate.

Documentul citat mai arată că sancţiunile aplicate de către organele de inspecţie şi control ale Gărzii Naţionale de Mediu pentru nerespectarea prevederilor legale nu au fost consecvente şi eficace.

"Abordarea personalului specializat din cadrul entităţii, de a nu sancţiona cu consecvenţă nerespectarea prevederilor legale incidente nu este în acord cu scopul acţiunilor de inspecţie şi control privind protecţia mediului, acela de efectuare unitară a acestor verificări la nivelul întregii ţări, în vederea asigurării respectării cerinţelor de protecţie a mediului stipulate în directivele Uniunii Europene transpuse în legislaţia naţională. Măsurile aplicate de reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu nu au condus la înlăturarea şi descurajarea practicilor ce stau la baza cauzelor judiciare europene actuale declanşate împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiilor care derivă din Actul privind condiţiile de aderare", se precizează în raport.

Vinovată pentru situaţia de mai sus ar fi şi Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie publică care nu a implementat, potrivit celor de la Curtea de Conturi, un sistem de control al calităţii şi de trasabilitate a deşeurilor municipale eliminate prin depozitare, sistem stabilit prin Directiva europeană 2018/851. Mai mult, Curtea arată că din bugetul Fondului pentru mediu au fost finanţate unele cheltuieli, deşi potrivit legii, acestea trebuiau finanţate din bugetul local de către autorităţile publice locale sau de către operatorii depozitelor.

"Administraţia Fondului pentru Mediu a demarat, derulat şi finanţat din Fondul pentru mediu programul «Închidere depozite deşeuri municipale neconforme», ca o măsură de urgenţă în vederea prevenirii sancţiunilor pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene le-ar fi putut impune. Finanţarea din Fondul pentru mediu a costurilor de închidere a depozitelor de deşeuri municipale s-a realizat fără a avea în vedere principiile de utilizare a acestuia şi fără a ţine cont de recomandarea formulată de Consiliul Concurenţei, care avea ca scop excluderea situaţiilor în care finanţarea acordată avea caracter de ajutor de stat. Compromisul privind finanţarea închiderii depozitelor de deşeuri municipale neconforme din Fondul pentru mediu pentru evitarea aplicării sancţiunilor pecuniare la adresa României, fără a efectua o analiză pertinentă a caracterului de eligibilitate şi acordare a finanţării din Fondul pentru mediu, poate crea premisele unor abordări similare pentru alocarea Fondului de mediu în direcţii neadecvate cu caracterul acestuia", scrie în raportul Curţii de Conturi.

Toată această stare de lucruri în domeniul depozitării deşeurilor i-a făcut pe cei de la Curtea de Conturi să concluzioneze că în perioada următoare există multe premise pentru ca autorităţile europene de la Bruxelles să deschidă noi proceduri de infringement împotriva ţării noastre, din cauza nerespectării directivelor privind protecţia mediului.