Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga: "Rusia trebuie să oprească atacurile din Ucraina"

Actualizare - Kremlinul respinge decizia CIJ care îi cere să-şi suspende ofensiva în Ucraina

Kremlinul a respins astăzi decizia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, care a ordonat cu o zi înainte ca Rusia să-şi suspende imediat operaţiunile militare în Ucraina, informează AFP, conform Agerpres.

"Nu vom putea ţine cont de această decizie", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că cele două părţi - Rusia şi Ucraina - trebuie să ajungă la un acord pentru ca decizia să fie pusă în aplicare. "În acest caz, niciun acord nu este posibil", a afirmat Peskov.

Curtea Internaţională de Justiţie a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina. Potrivit CIJ, Rusia trebuie să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară.

Într-o postare pe Twitter, miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia CIJ.

CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după începerea invaziei ruse.

Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani.

Conform cererii Kievului, CIJ - creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state - a decis să pronunţe măsuri de urgenţă, zise conservatoare, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare.

(G.U.)

---

• Volodimir Zelenski: "Rusia să se conformeze imediat" • Vladimir Putin: "Operaţiunea din Ucraina va fi dusă până la capăt" • Surse citate de Financial Times vorbesc, însă, despre un posibil plan de pace

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a decis ieri, cu 13 voturi pentru şi 3 împotrivă, că Rusia trebuie să suspende toate operaţiunile militare de pe teritoriul Ucrainei.

Joan Donoghue, preşedintele CIJ, a spus: "Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început în 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean".

CIJ a decis, de asemenea, că Rusia nu trebuie să mai facă vreun pas în invazia din Ucraina, în mod direct sau prin aliaţi, respectiv că Ucraina nu trebuie să recurgă la vreo acţiune care să amplifice acest conflict militar.

Procesul de la Haga a fost iniţiat de Kiev, care acuzat Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi i-a cerut Curţii să dispună încetarea imediată a invaziei. Verdictele Curţii Internaţionale de Justiţie au caracter obligatoriu, dar instanţa nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

După anunţul deciziei CIJ, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacţionat, transmiţând pe Twitter că este "o victorie totală a Ucrainei împotriva Rusiei". Acesta a continuat: "Ordinul este obligatoriu, conform Dreptului Internaţional. Rusia trebuie să se conformeze imediat. Ignorarea ordinului va izola şi mai mult Rusia".

• Vladimir Putin: "Operaţiunea specială din Ucraina este un succes"

Anterior deciziei CIJ, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că operaţiunea sa militară din Ucraina este "un succes", iar Moscova nu va lăsa această ţară se devină un "cap de pod" pentru "acţiuni agresive" împotriva Rusiei, relatează France Presse, conform Agerpres.

"Operaţiunea se derulează cu succes, în strictă conformitate cu planurile stabilite", a afirmat Putin, conform declaraţiilor difuzate de televiziunea de stat rusă, dând asigurări din nou că Moscova nu are intenţia "să ocupe" Ucraina. Potrivit liderului de la Kremlin, ofensiva a fost declanşată pentru că "toate opţiunile diplomatice" fuseseră "epuizate".

"Pur şi simplu nu am avut opţiuni pentru a rezolva problema într-un mod paşnic", a continuat preşedintele rus, care susţine că are "toate motivele să creadă" că, pe teritoriul ucrainean, sunt în dezvoltare "componente ale unor arme biologice".

Putin a subliniat că nu a mai putut tolera "anii de intimidare a populaţiei din Donbas", estul rusofon al Ucrainei, unde Kievul luptă de opt ani cu separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova. Putin mai susţine că Ucraina "se pregătea de un scenariu violent", iar declanşarea unei ofensive ucrainene împotriva Donbasului şi a Crimeii - peninsula ucraineană anexată în 2014 de Moscova - "nu era decât o chestiune de timp".

"Nu am avut altă opţiune pentru a ne apăra. Nu vom permite Ucrainei să servească drept cap de pod pentru acţiuni agresive împotriva Rusiei", a insistat preşedintele rus, menţionând: "În ceea ce priveşte tactica operaţiunilor militare, care a fost dezvoltată de Ministerul rus al Apărării şi de Statul Major, aceasta s-a justificat pe deplin".

Avansarea trupelor ruse până la Kiev şi alte oraşe ucrainene nu este legată de dorinţa de a ocupa Ucraina, a declarat Putin, menţionând că Rusia nu are un astfel de obiectiv. Cu toate acestea, toate obiectivele "operaţiunii speciale" din Ucraina vor fi cu siguranţă îndeplinite, a subliniat preşedintele rus.

Putin consideră că avalanşa de sancţiuni şi condamnări occidentale care lovesc Rusia este comparabilă cu persecuţiile antisemite.

• Surse: Plan de pace în 15 puncte

În timp ce Putin susţine că îşi duce planul până la capăt, unele surse citate de cotidianul Financial Times (FT) declară că Ucraina şi Rusia ar fi făcut progrese semnificative în cursul negocierilor din această săptămână, îndreptându-se spre un plan de pace în 15 puncte, care ar garanta încetarea focului şi retragerea trupelor ruse, dacă autorităţile de la Kiev se angajează să adopte un stat de neutralitate pentru Ucraina.

Ziarul britanic, care citează trei surse implicate în negocierile dintre Kiev şi Moscova, subliniază, potrivit EFE, că delegaţiile din cele două ţări au discutat luni despre acest proiect de acord, conform căruia Ucraina renunţă să mai adere la NATO şi să găzduiască baze militare străine, în schimbul unor garanţii de securitate din partea unor state precum SUA, Turcia sau Marea Britanie.

Dar, atât problema garanţiilor de protecţie din partea ţărilor occidentale, cât şi viitorul statut al teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia în 2014 şi ulterior reprezintă obstacole importante în desfăşurarea discuţiilor.

Kievul insistă asupra unui model "propriu" de neutralitate pentru Ucraina şi nu doreşte să accepte unul inspirat din exemplele Suediei şi Austriei - aşa cum pretinde a priori Moscova -, deşi se arată dispus să renunţe la aspiraţia sa de a adera la NATO, potrivit Agerpres.

Planul în 15 puncte prevede că Ucraina poate să-şi menţină forţele armate, dar trebuie să rămână în afara oricăror alianţe militare cu alte ţări. În acelaşi timp, conform surselor FT, Kievul trebuie să garanteze unele drepturi pentru limba rusă în Ucraina, a cărei utilizare este larg răspândită, deşi ucraineana rămâne singura limbă oficială.

• Zelenski compară războiul din Ucraina cu atacurile din 11 Septembrie, din SUA

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut, ieri, o intervenţie video în Congresul american, unde a făcut o paralelă între războiul lansat de Rusia în Ucraina şi atentatele teroriste care au avut loc în SUA, la 11 septembrie 2001, precum şi atacul aviaţiei japoneze asupra bazei americane de la Pearl Harbor, în 1941.

Zelenski a spus: "În istoria dumneavoastră aveţi pagini care vă permit să îi înţelegeţi pe ucraineni. Amintiţi-vă de Pearl Harbor, 1941, când cerul dumneavoastră era acoperit de avioanele care vă atacau. Amintiţi-vă de 11 Septembrie 2001. Europa nu a mai trăit această teroare de 80 de ani".

Tot ieri, Zelenski i-a cerut preşedintelui american Joe Biden să fie "liderul lumii şi al păcii". "Sunteţi liderul unei mari naţiuni. Vreau să fiţi liderul lumii. Să fii liderul lumii înseamnă să fii liderul păcii", a spus Zelenski, cerând din nou impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

• Rusia, exclusă din Consiliul Europei

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a decis ieri, într-o şedinţă extraordinară, excluderea Rusiei din acest for, după 26 de ani de apartenenţă.

Decizia a venit după ce, în ziua anterioară, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat în unanimitate un aviz conform căruia Federaţia Rusă nu mai poate fi stat membru al organizaţiei.

Guvernul rus l-a informat tot marţi pe secretarul general cu privire la retragerea sa din Consiliul Europei şi intenţia de a denunţa Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

• Jens Stoltenberg: "Este responsabilitatea NATO să se asigure că războiul nu depăşeşte graniţele Ucrainei"

Alianţa Nord-Atlantică (NATO) are responsabilitatea să se asigure că războiul din Ucraina nu se extinde dincolo de frontierele acestei ţări, potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care susţine că acest conflict militar va avea consecinţe de durată pentru securitatea aliaţilor. Domnia sa a declarat ieri: "Este responsabilitatea NATO să se asigure că această criză nu se intensifică dincolo de Ucraina şi acesta este motivul pentru care am sporit prezenţa militară pe flancul estic al Alianţei". Tot ieri, după o reuniune a miniştrilor Apărării din statele NATO, desfăşurată la Bruxelles, Jens Stoltenberg a afirmat: "Alianţa nu va desfăşura trupe sau mijloace aeriene în Ucraina şi pregăteşte o consolidare substanţială a prezenţei sale militare în ţările de pe flancul estic, unde va desfăşura mai multe trupe şi echipamente militare".

Conform agenţiei DPA, Jens Stoltenberg ar fi propus la reuniunea de ieri consolidarea prin prezenţă permanentă a Alianţei în Estul Europei, iniţiativă care, însă, ar putea să contravină acordurilor de securitate cu Rusia.

• Senatul american: "Vladimir Putin - criminal de război"

Senatul Statelor Unite a adoptat marţi, în unanimitate, o rezoluţie prin care îl condamnă pe preşedintele rus Vladimir Putin drept criminal de război, transmite Reuters, conform Agerpres. Rezoluţia, introdusă de senatorul republican Lindsey Graham şi susţinută de senatorii ambelor partide, încurajează Curtea Penală Internaţională de la Haga şi alte state să vizeze armata rusă în orice investigaţie a crimelor de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

"Toţi ne-am unit, în această Cameră, democraţi şi republicani, pentru a spune că Vladimir Putin nu poate scăpa de responsabilitatea atrocităţilor comise împotriva poporului ucrainean", a afirmat liderul majorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer.