Companiile din IT, cele din domeniul producţiei şi industriei, precum şi firmele din domeniul medical şi farmaceutic au fost cele mai active pe piaţa închirierii de birouri în ultimii cinci ani, generând peste jumătate din cererea de spaţii noi de birouri, arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, conform unui comunicat transmis redacţiei.
În total, între 2020-2024, suprafaţa netă închiriată (excluzând contractele de renegociere) de spaţii de birouri în Bucureşti şi în principalele oraşe regionale - Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov - a fost de circa 1,06 milioane de metri pătraţi. Această suprafaţă este comparabilă cu stocul total de birouri din cele patru oraşe regionale sau cu 30% din stocul existent în Bucureşti.
Dacă luăm în considerare că suprafaţa media alocată per angajat este de 8-10 metri pătraţi, putem concluziona că în ultimii cinci ani companiile au închiriat birouri pentru cel puţin 100.000 de angajaţi în cele cinci oraşe analizate.
Cu o contribuţie de aproape 7% din PIB, sectorul IT a generat peste 35% din cererea nouă de birouri, tranzacţionând în această perioadă 375.730 mp la nivel naţional - de departe cel mai dinamic domeniu.
Pe poziţia a doua, dar la mare distanţă de lider, se află companiile din sectorul de producţie şi din industrie (18,1% contribuţie la PIB) cu 9,2% din volum (98.000 metri pătraţi). Pe locul trei cu 9% din total, se plasează companiile din domeniul farmaceutic şi medical (95.200 metri pătraţi).
În top cinci se mai află companii de servicii profesionale, cu aproape 86.000 metri pătraţi închiriaţi şi sectorul financiar - bănci, asigurări etc. - cu peste 75.000 metri pătraţi contractaţi.
Dacă includem şi contractele de renegociere, în perioada analizată suprafaţa totală de birouri tranzacţionată depăşeşte 2 milioane de metri pătraţi, iar sectorul IT a generat peste 40% din acest volum.
Stocul comercial (cel destinat închirierii) de clădiri de birouri din Bucureşti şi celelalte centre universitare din ţară - Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov - se ridică la circa 4,51 milioane de metri pătraţi. În plus, proiecte totalizând 390.000 mp se află în diferite stadii de dezvoltare şi sunt programate pentru livrare în următorii cinci ani.
În acest context, rata medie de neocupare a spaţiilor de birouri din cele cinci oraşe analizate se situează la 13,8%, cu cel mai scăzut nivel în Cluj Napoca - 6,6% şi cel mai ridicat în Iaşi - 19,4%. În Bucureşti, rata medie de neocupare a scăzut la finalul anului trecut la 14,2%.
În ceea ce priveşte evoluţia chiriilor, la finalul anului trecut, chiria de referinţă în Bucureşti a atins un nivel maxim de 21 euro/mp/lună, marcând o creştere de 10,5% faţă de 2020. În oraşele regionale, creşterea a fost de până la 13%, ajungând la un maxim de 17 euro/mp/lună.
Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: "În ultimii cinci ani, companiile din IT au fost principalul motor al pieţei de închirieri de birouri din România, menţinând o cerere constantă pentru spaţii moderne, în ciuda ajustărilor de suprafaţă operate de unele firme. Cu o contribuţie semnificativă la PIB şi o expansiune continuă, acest sector a jucat un rol esenţial în dezvoltarea pieţei imobiliare, generând investiţii şi susţinând livrarea de noi proiecte. Această tendinţă reflectă nu doar creşterea industriei tech, ci şi schimbarea modului în care sunt utilizate birourile - acestea nu mai sunt doar locuri de muncă, ci adevărate centre pentru inovaţie şi colaborare. În prezent, oferta de spaţii de birouri din zonele centrale ale Bucureştiului este tot mai limitată, în timp ce cererea rămâne constantă. Această situaţie evidenţiază nevoia de noi dezvoltări în zone bine conectate la mijloace de transport în comun, care să răspundă standardelor actuale de lucru. Calea Buzeşti, de exemplu, are potenţialul de a deveni un nou pol de atracţie pentru companii şi investitori în urma unui proces de gentrificare."
Opinia Cititorului