Actualizare - ANPC: "Practica comercială incorectă folosită de Raiffeisen Bank constă în neinformarea în prealabil a consumatorului despre viitoarele costuri ale produsului financiar"
Practica comercială incorectă folosită de Raiffeisen Bank constă în neinformarea în prealabil a consumatorului despre viitoarele costuri ale produsului financiar, a transmis ANPC într-un comunicat. Acesta subliniază: "În data de 24.06.2020, Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat în Dosarul nr. 34552/299/2017, respingând definitiv contestaţia depusă de Raiffeisen Bank România împotriva amenzii de 50.000 de lei, aplicată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pentru practici comerciale incorecte în ceea ce priveşte stabilirea unui anume cuantum de dobândă, la unele credite, fără informarea debitorilor.
Cazul a început cu apariţia în spaţiul public, în 2017, a unor documente interne ale băncii, din perioada 2006-2007, din care rezultă că banca intenţiona majorarea unilaterală a dobânzilor la creditele în franci elveţieni, lei şi euro, fără a informa consumatorii vizaţi.
Ca urmare a acestor informaţii, ANPC a iniţiat o acţiune de control, iar comisarii au constatat, la momentul respectiv, faptul că banca nu a depus toate diligenţele în relaţia cu consumatorul, dând dovadă de o totală lipsă de preocupare faţă de gradul de îndatorare al consumatorilor. Conform documentelor, s-a stabilit faptul că, în perioada februarie - decembrie 2008, Raiffeisen Bank a acordat 914 credite cu dobânda promoţională de 4,6%, şi fixase în sistem faptul că, peste un an, rata dobânzii va fi de 5,4% (informaţie care nu a fost comunicată vreunui consumator), pentru că ulterior să o majoreze la 5,6%. Conform contractului, debitorul ar fi putut să opteze pentru dobânzi fixe, însă această opţiune nu era în acelaşi câmp vizual, astfel încât consumatorul să accepte respectiva variantă (8,6% /an, respectiv 14% /3 ani). Din cele sesizate, reiese faptul că banca folosea această practică la întreg portofoliul de credite (inclusiv LEI şi EURO).
Ca urmare a acţiunii de control din octombrie 2017, a fost emis procesul-verbal nr. 0765202/10.10.2017, prin care ANPC constata încălcarea de către Raiffeisen Bank a Legii nr. 363/2007 privind practicile comerciale incorecte şi aplica băncii o amendă de 50.000 lei.
În sensul celor de mai sus, practica comercială incorectă folosită de către Raiffeisen Bank constă în neinformarea în prealabil a consumatorului despre viitoarele costuri ale produsului financiar, faptă ce determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o. Astfel, se impune informarea corectă şi completă a consumatorului, fără a omite o informaţie esenţială, necesară unui consumator mediu, ţinând cont de context, pentru luarea unei decizii de tranzacţionare".
---
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) va putea dispune măsuri drastice împotriva băncii, inclusiv închiderea sucursalelor bancare, dacă Raiffeisen Bank nu va pune în aplicare decizia intanţei în scandalul Raiffeisen Leaks, ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea.
Raiffeisen Bank a pierdut, joi, definitiv procesul în faţa ANPC, în dosarul deschis de instituţia de credit în care a contestat un proces verbal emis, în 2017, de autoritate. Acesta a stat la baza Ordinului prin care ANPC obliga Raiffeisen Bank să revină la dobânda de la momentul acordării, pentru toate contractele de credit încheiate în perioada 2006-2009, indiferent de moneda în care a fost acordat creditul. Banca a contestat în instanţă atât procesul-verbal, cât şi Ordinul emis de ANPC.
Dosarul în care Raiffeisen a contestat Ordinul ANPC a fost câştigat pe fond de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, dar banca a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa stabilind termen în acest dosar pentru finalul anului 2021.
• Decizia instanţei a ridicat întrebări în rândul debitorilor
Hotărârea pronunţată, săptămâna trecută, în justiţie a ridicat mai multe întreebări în rândul consumatorilor împrumutaţi la Raiffeisen Bank. Aceştia ne-au transmis următoarele întrebări: "Cum îi impactează pierderea acestui proces de către Raiffesen pe clienţii cu credite în CHF care au încheiat contracte în banca în perioada 2006-2009? Ce ar trebui să facă aceştia? În ideea recâştigării încrederii clienţilor săi şi a susţinerii afirmaţiilor că «Raiffeisen este alături de clienţi», banca va proceda la revenirea la dobânda de la momentul acordării? Unii clienţi spun că le-a scăzut dobânda, pe o perioadă de un an, apoi a fost crescută din nou. Este în regulă aşa? Clienţii care şi-au achitat creditele mai pot cere retroactiv restituirea sumelor de bani din dobânzile mărite abuziv de Raiffeisen? De ce ANPC nu face publice astfel de decizii ale instanţei, favorabile, practic, consumatorilor reprezentaţi de ANPC, revenind cu îndrumări pentru clienţii care ar putea fi beneficiari? De ce se face o diferenţă, cel puţin în ceea ce priveşte vizibilitatea pe pagina de Fcebook a Autorităţii, între acţiunile îndreptate împotriva unor comercianţi oarecare şi cele care vizează băncile? Clienţii sunt informaţi din presă asupra acestora, nu de către biroul de presă ANPC. Dacă Raiffeisen câştigă la Înalta Curte anularea ordinului ANPC, ce se întâmplă cu clienţii cărora deja banca le-ar fi readus dobânzile la valoarea iniţială? Alţi clienţi susţin că banca, de fapt, le-a mărit dobânda, iar când clienţii au atras atenţia asupra ordinului ANPC, răspunsul bancii a fost că acest ordin a fost atacat in instanţă".
• Piperea: "Sancţiunile aplicate de ANPC prin procesul verbal sunt executorii"
Sancţiunile aplicate de ANPC prin procesul verbal sunt executorii, apreciază avocatul Gheorghe Piperea, răspunzând, astfel, unora dintre întrebările debitorilor. Specialistul a scris, vineri, pe pagina sa de Facebook: "ANPC a constatat că banca se face vinovată de practici comerciale înşelătoare săvârşite împotriva consumatorilor - este vorba de mai mult de 35.000 de oameni înşelaţi.
Pe scurt, banca a vândut, prin publicitate deceptivă şi ascunzând informaţii esenţiale, credite în lei şi în valută, în perioada 2006-2008. Oamenii au «achiziţionat» păcăleala unui curs de schimb stabil, care s-a dovedit ulterior fluctuant şi exclusiv crescător, riscul hiper-valorizării monedei creditului (chf, euro) fiind pus în totalitate în sarcina consumatorilor. În timp, volumul plăţilor în lei s-a dublat sau chiar s-a triplat, falimentând zeci de mii de familii. În plus, banca a vândut credite cu dobândă aparent redusă, dar a pre-setat în sistemul său informatic algoritmi de creştere treptată, de la o dobândă «promoţională» la una intermediară mai mare (după şase luni) şi la o alta, cea definitivă, mult mai mare (după un an). Diferenţele de dobândă faţă de cea «promoţională» erau şi de 4 pp. Evident, volumul plăţilor în lei a crescut şi din cauza acestei păcăleli puse în practică pas cu pas, după stilul unui preşedinde de ţară (nu îi dau numele), de la care respectiva bancă avea cu chirie într-un oraş - capitală culturală a Europei (nu ii dau numele).
Toată tărăşenia a fost descoperită de mine, în 2017, şi a fost făcută publică aici, pe această pagină. (...) A fost ceea ce, în presa de specialitate şi pe grupurile de clienţi bancari, s-a numit raiffeisenleaks.
ANPC a sancţionat banca, printr-un proces verbal de contravenţie, cu 50.000 de lei amendă. O nimica toată, evident, dar contează principiul: banca este oficial delincventă. În plus, ANPC a dispus, cu titlu de sancţiune contravenţională complementară, încetarea practicilor înşelătoare relevate de raiffeisenleaks. În principal, această sancţiune înseamnă modificara tuturor contractelor afectate (repet, este vorba de peste 35.000 de astfel de contracte), în vederea înlăturării celor două practici înşelătoare.
Întrucât, în prezent, sancţiunile au rămas definitive după respingerea plângerii contravenţionale şi a apelului băncii, aceste două sancţiuni sunt executorii. În cazul în care banca va refuza în continuare repunerea consumatorilor în situaţia iniţială (curs îngheţat la data contractării creditului şi dobânda preferenţială), ANPC va putea dispune măsuri mai drastice, inclusiv închiderea sucursalelor bancare vinovate. Banca va fi fost, în această ipoteză, nu numai delincventă, ci şi recalcitrantă.
În afară de acest proces-verbal de contravenţie există şi un ordin al preşedintelui ANPC de încetare a practicilor înşelătoare ale aceleeaşi bănci, ordin prin care se dispune şi restituirea plăţilor nedatorate efectuate de consumatori în baza acestor contracte afectate de practici înşelătoare. Ordinul a fost atacat în contencios administrativ de bancă, la Curtea de apel Bucureşti, iar instanţa, anul trecut, a respins acţiunea. Asociaţia Parakletos, al cărei preşedinte (încă mai) sunt, a formulat intervenţie în acest dosar, care i-a fost admisă.
Banca a formulat recurs la ICCJ, iar dosarul se va judeca, probabil, în decembrie 2021, când este fixat primul termen. Până atunci, teoretic, banca mai poate trage de timp în privinţa banilor de dat înapoi oamenilor, dar o să fie în propriul dezvantaj, pentru că dobânzile aplicate vor fi dublat suma de plată către consumatori".
• Raiffeisen Bank: "Decizia instanţei nu produce niciun efect"
Reprezentaţii Raiffeisen Bank sunt de părere că decizia instanţei, care soluţionează contestaţia împotriva procesului verbal, nu produce niciun efect. Sursele citate ne-au transmis: "ANPC a sancţionat banca pentru o presupusă lipsă de informare a clienţilor cu privire la costurile viitoare. Astfel, ANPC a emis un proces verbal şi un ordin de încetare a practicii. Banca a contestat în instanţă atât procesul verbal, cât şi ordinul şi, de asemenea, a obţinut suspendarea aplicării ordinului până la soluţionarea contestaţiei depuse împotriva respectivului ordin. Prin urmare, decizia recentă a instanţei, care soluţioneaza contestaţia împotriva procesului verbal, nu produce niciun efect".
• Paul Anghel, ANPC: "În faţa unor evidenţe nu aveam cum să pierdem"
"În faţa unor evidenţe nu aveam cum să pierdem", ne-a spus Paul Anghel, directorul general al ANPC, adăugând: "Este meritul puţinilor oameni din ANPC care au rămas la serviciul financiar-bancar şi a colectivului redus care a rămas la juridic şi a luptat în continuare pentru ca drepturile consumatorilor să fie respectate".
În luna octombrie 2017, ANPC a emis Ordinul de încetare a practicilor incorecte în cazul Raiffeisen Bank, care obligă banca să-şi refacă toate contractele de credit în franci elveţieni, lei şi euro, readucându-le la condiţiile din perioada 2006-2008, când au fost încheiate. Acest lucru presupune, printre altele, aplicarea dobânzii de la acea vreme, dar şi refacerea scadenţarului.
Decizia a fost luată în urma solicitărilor făcute de Guvernul Tudose şi de Administraţia Prezidenţială, care au cerut instituţiei să soluţioneze un memoriu al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC). Acesta face referire la apariţia în spaţiul public, în luna iulie 2017, a unor documente interne atribuite Raiffeisen Bank, care arată strategia băncii de acordare a creditelor în franci elveţieni.
Amintim că documentele scurse în mediul online arătau că, în februarie 2009, Comitetul pentru Active şi Pasive al Raiffeisen Bank a aprobat o nouă structură de preţuri pentru împrumuturile garantate, care viza creşterea treptată a dobânzilor la respectivele credite. Unul dintre ele, datat cu 10 mai 2007, detalia un program de repricing pentru creditele acordate în 2006, care prevedea trei etape, ultimele două dintre acestea vizând creşteri de dobânzi - în septembrie 2007, respectiv în ianuarie 2008 - pentru creditele acordate anterior.
Totodată, echipa de control a ANPC a constatat faptul că banca nu a depus toate diligenţele în relaţia cu consumatorul, dând dovadă "de o totală lipsă de preocupare faţă de gradul de îndatorare a consumatorilor", arată Procesul verbal care stă la baza Ordinului ANPC. Acesta subliniază: "În perioada februarie - decembrie 2008, Raiffeisen Bank a acordat 914 credite cu dobânda promoţională de 4,6% şi setase în sistem faptul că, peste un an, rata dobânzii va fi de 5,4% (informaţie care, potrivit ANPC, nu a fost comunicată vreunui consumator) pentru ca, ulterior, să o majoreze cu 5,6%. Conform contractului, debitorul ar fi putut să opteze pentru dobânzi fixe, însă această opţiune nu era în acelaşi câmp vizual astfel încât consumatorul să accepte respectiva variantă (8,6%/an, respectiv 14%/3 ani). Din cele sesizate, reiese faptul că banca folosea această practică la întreg portofoliul de credite (inclusiv lei şi euro). (...) Impactul a fost asupra 9.658 de clienţi afectaţi, reprezentând 389,2 milioane euro".
Documentul citat mai precizează: "Practica ce constă în fapta operatorului economic de a nu informa în prealabil consumatorii despre viitoarele costuri ale produsului financiar a determinat consumatorii să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o, dacă aceştia ar fi cunoscut în prealabil nivelul la care dobânda urma să crească, respectiv costurile pe care nu le-au putut preconiza, deşi operatorul financiar bancar cunoştea nivelul dobânzii pe care urma să-l aplice, aşa cum a fost detaliat în documentaţia ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal de constatare a contravenţiei".
1. Mr penguin
(mesaj trimis de Nicu Baros în data de 29.06.2020, 09:41)
Acu ca bancile "fura" (stau si ma intreb cate afaceri, din orice domeniu, or fi cinstite) ne-a zapacit don Piperea, dar am 2 nelamuriri:
- 1. don Piperea nu ar trebui luat la intrebari daca a luat ceva comisioane de la clienti< chiar si parakletos
2. credit
(mesaj trimis de Nicu Baros în data de 29.06.2020, 09:44)
2. Credite luate de politicieni si nereturnate sau cu garantii supraevaluate
Felicitari dlui Zamfir, pentru sefia Asf, din partea unui 6-6-6- jucator !
3. 2016
(mesaj trimis de Nicu Baros în data de 29.06.2020, 09:56)
demarare 2016: Asoc. Parakletos, fondată de avocatul Ghe. Piperea, a pierdut definitiv, la ICCJ, un proces în care a chemat în instanță nouă bănci comerciale + Bnr pentru creditele în chf acordate populației și are de plată cheltuieli uriașe de judecată.
Ghe. Piperea a pierdut procesul în toate cele trei stadii - fond, apel și recurs. Cheltuieli mari de judecată de aproape 268.000 de lei în total. Cheltuielile de judecată de 60.000 de lei dispuse de Tribunalul București au fost acoperite din donații. Curtea de Apel a decis ca reclamanta să plătească alți aproape 86.000 de lei, pe care n-a reușit să-i mai acopere, iar ICCJ a dat băncilor dreptul să recupereze cheltuieli de aproape 122.000 de lei
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.06.2020, 13:52)
Procesele se si peierd, se si castiga, solutia nu e in buznarul avocatului, mai ales in aceste procesele in care bancile si BNR au "grija" sa se judece "corect", adica pe placul bancilor. Totusi, ma mir de aceste cheltuieli de judecata, cati avocati au angajat bancile in apel de s-au dat cheltuieli de 86.000 lei? 1000-2000?
3.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.06.2020, 14:37)
...
4. ICCJ
(mesaj trimis de Nicu Baros în data de 29.06.2020, 09:59)
ICCJ:
“Judecătorul nu poate pune nimic în locul clauzelor calificate ca fiind abuzive, pentru că, dacă ar face-o, s-ar substitui voințelor părților, ceea ce nu poate fi acceptat într-un stat de drept, care consacră și garantează proprietatea privată (art. 44 alin. (1) din Constituția României revizuită), economia de piață și libera inițiativă (art. 135 alin. (1) din Constituția României revizuită) și libertatea comerțului și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție (art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituția României revizuită).”
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Cosming în data de 29.06.2020, 16:51)
In schimb poate elimina și dispune înlăturarea tuturor efectelor clauzelor abuzive pe perioada in care acestea au acționat. De asemenea poate lua inițiativa (ceea ce nu se întâmplă cam niciodată) și poate dispune aplicarea deciziilor în toate contractele similare ale băncii respective...