DACĂ BNR ŢINE PE TERMEN MEDIU DOBÂNDA DE REFERINŢĂ LA 1,25% BT Asset Management: "ROBOR ar putea scădea în zona de 1%"

Semnalele de ameliorare din economia internă coroborate cu evoluţiile macro-financiare internaţionale au determinat creşterea uşoară a ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 0,6% în prima săptămâna din februarie, la 2,705%, arată într-un raport de analiză Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. Acesta adaugă că scăderea de randament pe scadenţa 10 ani a României, în perioada scursă de la debutul anului, este de 8,8%. La rândul lor, analiştii BT Asset Management sunt de părere că indicele ROBOR ar putea scădea în zona de 1,0%/an dacă BNR păstrează pe termen mediu dobânda-cheie cel puţin la nivelul actual de 1,25%.

Rădulescu notează: "Curba randamentelor din România a reacţionat la climatul macro-financiar internaţional şi la factorii interni în prima săptămână din luna februarie. Se evidenţiază majorarea diferenţialului de rată de dobândă (scadenţa 10 ani vs. scadenţa şase luni) cu 5% la 1,145%, spre cel mai ridicat nivel din septembrie. Această evoluţie, convergentă cu cele din SUA şi Germania, confirmă intrarea economiei reale într-un nou ciclu".

Analiştii BT Asset Management arată că în ultima săptămână au fost înregistrate doar variaţii reduse pe curba randamentelor în lei, în plaja de plus/minus 5 puncte de bază pe maturităţile 1-15 ani.

"Yield-urile pe 10 ani se consolidează în zona de 2,7%, iar yield-urile scurte pe 2 ani coboară sub zona de 1,9% - la minimele ultimilor peste 3 ani. Preţurile bondurilor suverane în moneda locală (sub formă de indice) au crescut în acest an cu +1,9% (total return), o diferenţă semnificativă faţă de total return de -0,3% year to date mediu pe indici similari în monedele locale din regiunea Europei Centrale şi de Est. Licitaţiile desfăşurate în acest an de MFP au dus la o cerere solidă de 2,5x (subscrieri de 16 miliarde de lei vs. target total de finanţare de 6,5 miliarde de lei). Dobânzile pe piaţa inter-bancară se ajustează semnificativ în acest debut de an, ROBOR la 6 luni scăzând cu 50 puncte de bază până sub zona de 1,5%/an. Dacă BNR pastrează pe termen mediu rata de referinţă cel puţin la nivelul actual de 1,25%, ROBOR ar putea glisa în zona de 1,0%/an (pe baza diferenţial median istoric de -25 de puncte de bază faţă de BNR)", precizează specialiştii BTAM.

Creşterea randamentului pe scadenţa 10 ani vine după ce rata de dobândă scăzuse şi la 2,66% la mijlocul săptămânii precedente, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii lase ani (ani (minimul istoric de 2,58% pe 10 ani a fost atins în februarie 2015, când România era pe o tendinţă deflaţionară).

Rămâne de văzut dacă curba randamentelor va continua tendinţa descendentă sau dacă nivelul minim atins la începutul acestui an de segmentul lung al curbei an va fi un "bottom", de aici randamentele pe terme lung începând să urce uşor pe fondul aşteptărilor de repornire cel puţin uşoară a inflaţiei şi de revenire mai puternică a economiei din trimestrul al doilea din 2021, când guvernele sunt aşteptate să redeschidă mai mult activitatea din servicii şi efectele campaniei de vaccinare să devină evidente.

Randamentele efective de împrumut ale statului, nu cele din piaţa secundară, au continuat să scadă săptămâ­na trecută: Ministerul de Finanţe a lansat joi o emisiune de certificate pe 12 luni şi s-a împrumutat cu 716,5 milioane de lei, peste volumul programat de 600 milioane de lei, la un cost mediu anual de 1,67%, în scădere cu 47 puncte bază comparativ cu nivelul înregistrat la licitaţia din ianuarie.

De asemenea, tot joi, Finanţele au lansat o altă emisiune de titluri de stat cu scadenţa octombrie 2027 şi a atras 1,4 miliarde de lei, mult peste volumul programat de 500 milioane de lei, la un cost mediu anual de 2,39%. Aceasta a fost prima licitaţie pe această scadenţă, iar cererea a fost ridicată cu investitorii înaintând sume de 2,28 miliarde de lei, ceea ce exprimă situaţia bună a lichidităţii din sistemul bancar şi interesul pentru creditarea statului. Aceasta a fost a doua cea mai ridicată cerere pe emisiunile de titluri de stat din luna noiembrie 2020 încoace. Ministerul de Finanţe a programat licitaţii de titluri obligatare în luna februarie, pe piaţa internă, în volum de 5,2 miliarde de lei.

"Piaţa titlurilor de stat în lei a beneficiat în ultima săptămână de condiţii bune de lichiditate şi de un interes la cumpărare provenit din echilibrarea portofoliilor la final de lună. Prima licitaţie din luna februarie (de marţi, 2 februarie - n.r.), cea pentru obligaţiuni cu scadenţa în noiembrie 2024, a atras o cerere consistentă din partea investitorilor, de peste două ori mai mare decât suma din prospectul de emisiune, ceea ce a permis ministerului să împrumute 1,022 miliarde lei faţă de o ţintă de 700 milioane lei", arată analiştii BCR Cercetare.

Aceştia notează că diferenţa de randament dintre obligaţiunile în lei pe 10 ani şi cele pe 3 ani a crescut cu 2 puncte de bază în ultima săptămână şi a ajuns la 77 puncte de bază.

"Diferenţialul de randament dintre titlurile suverane pe 10 ani în lei şi cele similare în zloţi polonezi s-a redus cu încă 5 puncte de bază în ultima săptămână, până la 160 puncte de bază", mai precizează specialiştii.

În februarie, scadenţele Ministerului de Finanţe de titluri de stat - sumele ce trebuie plătite finanţatorilor în contul obligaţiunilor emise în trecut care au ajuns la maturitate - se ridică la 440 milioane lei, la care se adaugă obligaţiuni în euro emise pe plan local de 2,12 miliarde euro.

Costurile de finanţare pentru datoria contractată vor rămâne foarte importante în acest an în contextul creşterii datoriei şi a poverii acestei datorii în buget.

Ţara noastră s-a angajat în faţa partenerilor europeni să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB la finele lui 2024, însă deficitul (sumele ce trebuie împrumutate de stat pentru a efectua toate cheltuielile asumate prin buget) din 2021 urmează să fie de 7,1%-7,2% din PIB. Perioada de consolidare bugetară a fost întinsă pe mai mulţi ani pentru a se reduce impactul tăierii cheltuielilor statului în economie şi mai precis pentru a nu se reintra într-o nouă recesiune după criza Covid. Salariile bugetarilor, care sunt mult peste cele din sectorul privat, au fost deja îngheţate în acest an de către Guvern.

În orice caz, la rândul său, Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, prognozează continuarea procesului de redresare a economiei noastre în al patrulea trimestru din 2020 şi mai precis un avans trimestrial al produsului intern brut (PIB) de circa 1% după creşterea de 5,8% din trimestrul trei. Datele privind dinamica PIB din ultimul trimestru al anului 2020 vor fi publicate de INS în data de 16 februarie.

Pe viitor, Tătaru arată că se aşteaptă la consolidarea vânzărilor cu amănuntul (consumul este principala componentă a PIB) în jurul nivelurilor de creştere de anul trecut, în jurul cifrei de +2%, +2,5%.

Consolidarea ar veni şi în contextul în care România are de efectuat o corecţie a deficitului bugetar în următorii patru ani, cu impact asupra politicilor de salarii şi pensii şi implicit a veniturilor disponibile la nivelul populaţiei.

Vânzările din retail din 2021 vor fi susţinute de o creştere a salariilor, chiar dacă mai lentă comparativ cu anii trecuţi, o piaţă a muncii mai puţin relaxată şi o perspectivă inflaţionistă relativ benignă, mai notează economistul ING.

Analiştii BCR Cercetare notează şi ei faptul că comerţul online a rămas foarte dinamic în termeni anuali în decembrie, cu un plus +48,6% faţă de decembrie 2019, în comparaţie cu rate de creştere exprimate printr-o singură cifră înainte de criză. Aceştia estimează totuşi un ritm mai ridicat de creştere din partea consumului.

"Pentru acest an estimăm o creştere a comerţului retail de +5,3%, influenţată de evoluţia vaccinării şi de o politică fiscală ceva mai neutră a guvernului", spun analiştii.

În minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 15 ianuarie se arată că membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale "au convenit că pe ansamblul trimestrelor IV 2020 şi I 2021 este probabilă o recuperare a contracţiei economice similară ca dimensiune celei previzionate în noiembrie 2020, însă într-o distribuţie trimestrială diferită, în condiţiile unei redresări neîntrerupte a activităţii economice de-a lungul perioadei - marginală în primul interval, faţă de întreruperea sau contracţia uşoară previzionate anterior, şi relativ dinamică în primele trei luni din 2021, dar vizibil încetinită în raport cu prognoza precedentă".