DACĂ MEDIUL DE REGLEMENTARE NU SE ÎMBUNĂTĂŢEŞTE, OTE, în situaţia să se opună listării "Romtelecom" la Bursă

Nu se întîmplă des ca o companie autohtonă să facă publică nemulţumirea faţă de politica guvernamentală în domeniul în care activează. Iar dacă acest lucru se petrece totuşi e semn că cuţitul a ajuns la os. În aceas-tă săptămînă, operatorul de telefonie fixă la care statul mai deţine încă 46% dintre acţiuni, Romtelecom, a reconfirmat public că renunţă la o investiţie de 500 milioane de euro din cauza lipsei unui mediu investiţional propice în România. În plus, există semnale că oferta publică de acţiuni (IPO) planificată de statul român ar putea să nu aibă loc în acest an.

• "Romtelecom" renunţă la investiţii

Reţeaua în care Romtelecom intenţiona să investească 500 milioane euro ar fi permis servicii de Internet de bandă largă oferite pe scară largă, de calitate mult mai bună şi la preţuri mult mai mici decît se pot furniza în prezent. În schimb, compania a anunţat că va investi numai minimul necesar pentru a menţine în stare de funcţionare actuala reţea. Cele 500 milioane euro erau necesare cu atît mai mult cu cît în România penetrarea telefoniei fixe se menţine de ani buni în jurul valorii de 20%, situînd ţara noastră între codaşii Europei.Anunţul de renunţare la inves-tiţii cade cu atît mai prost cu cît compania se pregăteşte în acest an, după declaraţiile autorităţilor, pentru listarea la bursă. Iar astfel de declaraţii tranşante nu sînt de natură să atragă investitori pentru cele 46% dintre acţiunile încă deţinute de stat.

• Va mai avea loc oferta publică de acţiuni în 2006?

În aceeaşi zi în care Romtelecom ţinea la Bucureşti conferinţă de presă, la Londra preşedintele OTE Grup, Panagis Vourloumis, avea o întîlnire cu analiştii financiari internaţionali. Întrebat despre oferta publică de acţiuni în cazul Romtelecom reprezentantul OTE a arătat că listarea depinde de o decizie în acest sens a companiei, în care grupul elen este acţionar majoritar. "Cred că IPO ar fi contraproductiv pentru companie în lipsa unei siguranţe în privinţa reglementărilor, a unui mediu care măcar să nu penalizeze Romtelecom, dacă nu poate să fie un mediu prietenos", a declarat Vourloumis. "Cred că potenţialii investitori doresc să vadă un mediu de reglementare transparent şi predictibil în România, înainte să-şi pună banii în companie şi pînă vom avea această siguranţă asigurată ne abţinem să avem o anumită poziţie privind oferta publică de acţiuni".

Cu alte cuvinte, mesajul transmis la Bucureşti a fost întărit la Londra şi prezentat în faţa comunităţii internaţionale de investitori. Listarea la bursă a celor 46% dintre acţiunile operatorului de telefonie fixă încă deţinute de statul român depinde deci în cea mai mare măsură de cadrul de reglementare şi de strategia guvernamentală în domeniul comunicaţiilor.

Un alt motiv care ridică întrebări asupra ofertei publice de acţiuni e legat de decizia consiliului de administraţie al Romtelecom de a nu aproba în luna februarie planul de afaceri pentru 2007-2010. Aceasta deoarece consultantul selectat de ministerul comunicaţiilor, Credit Suisse First Boston trebuie să întocmească un prospect în care să evidenţieze planul de afaceri pentru următorii trei ani, care în acest moment nu există, nefiind aprobat de consiliul de administraţie.Situaţia va trebui oricum clarificată înainte de trecerea la oferta publică de acţiuni, iar dată fiind încetineala cu care se mişcă lucrurile în România este posibilă amînarea cu un an a lis-tării la bursă. De altfel CEO Romtelecom, James Hubley, a arătat în conferinţa de la Bucureşti că nu se poate pronunţa cînd ar putea avea loc listarea avînd în vedere că în opt luni de zile abia s-a selectat un consultant, cu care nici nu este semnat încă contractul.

• La ce valoare se pot vinde acţiunile RomtelecomRomtelecom e pe profit acum, după nişte ani care duseseră operatorul aproape de faliment, comunicaţiile au revenit pe un trend ascendent la nivel internaţional - toate premisele unei tranzacţii reuşite, la un preţ bun, existau.După ce ANRC a micşorat anul trecut tarifele de interconectare pentru Romtelecom, s-a vehiculat însă o diminuare a valorii de piaţă a companiei cu aproape 400 milioane euro. Decizia ANRC a fost considerată de analişti ca grabită, înainte de selectarea consultantului pentru IPO, care ar fi putut estima impactul acestei decizii asupra procesului de listare. Mai mult, la vremea respectivă s-a vorbit de o lipsă de coordonare între autorităţile responsabile, MCTI şi ANRC, care au acţionat pe baza unor interese diferite, deşi în final reprezintă acelaşi stat român. Romtelecom a acţionat în justiţie ANRC, arătînd că decizia autorităţii încalcă flagrant atît legislaţia românească, cît şi cea a UE, deoarece tarifele stabilite de ANRC sînt cu 20% mai mici decît costurile Romtelecom.

Graba cu care s-au impus noile tarife de interconectare pentru Romtelecom nu a fost însă replicată şi în cazul operatorilor de telefonie mobilă, care funcţionează cu aceleaşi tarife de trei ani, deşi au împreună de trei ori mai mulţi clienţi decît Romtelecom. Nu s-a întîmplat nici ceea ce susţinea ANRC la momentul luării deciziei: tarifele de interconectare mai mici aplicate Romtelecom nu au generat preţuri mai mici pentru consumatori, ci au mărit doar marja de profit a operatorilor alternativi. În plus, orice companie poate opera acum pe piaţa de comunicaţii fără să facă vreo investiţie, pentru că poate folosi infrastructura Romtelecom la un preţ care se situează sub costurile operatorului. Consecinţa a fost însă alta: Romtelecom şi-a revizuit planurile de investiţii, renunţînd la investiţii de 500 milioane euro, pentru crearea unei noi reţele de comunicaţii de care România are nevoie pentru dezvoltare în continuare. Nu la fel s-a întîmplat în Germania, unde guvernul a decis să scutească de la reglementare Deutsche Telekom, echivalentul Romtelecomului, pentru că această companie intenţionează să investească într-o nouă reţea. Iar Germania nu are probleme cu penetrarea telefoniei fixe şi, în plus, are o strategie pentru dezvoltarea serviciilor de bandă largă - strategie care în România nu există încă.

Un alt caz încă nerezolvat, care ar putea aduce companiei pierderi de aproape 40 milioane dolari este cel al frecvenţelor din zona Apusenilor, unde Romtelecom a investit acum trei ani bani pentru instalarea unui sistem wireless care să deservească 21000 de familii din zonă. Acum compania a început deconectarea clienţilor în urma somaţiilor primite de la Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi IT, iar dacă situaţia nu îşi va găsi o rezolvare înseamnă că investiţia efectuată în zona va îngroşa pierderile Romtelecom cu 40 de milioane de dolari.Pînă la închiderea ediţiei, ANRC şi MCTI nu ne-au trimis opinia cu privire la acuzaţiile "Romtelecom".