DACIAN CIOLOŞ: "Educaţia este instrumentul cel mai eficace pentru a feri naţiunile de boala ignoranţei"

Actualizare 12:05 Klaus Iohannis: "Muzeul Holocaustului trebuie să fie o instituţie serioasă, un spaţiu cultural destinat istoriei evreilor"

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, că doreşte ca autorităţile să se implice în înfiinţarea Muzeului destinat istoriei evreilor, pentru ca acesta să devină o "instituţie serioasă" şi un spaţiu cultural recunoscut în plan extern, potrivit unui comunicat de presă trimis redacţiei.

"Cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor, îmi îndrept şi în acest an gândul către cei care au pierit în ghetouri şi lagăre, seceraţi de gloanţe, sufocaţi în trenurile morţii sau ucişi de condiţia mizeră în care au fost aduşi. În acelaşi timp, îmi exprim compasiunea faţă de supravieţuitori, faţă de cei care şi-au pierdut rudele - soţ, soţie, copii, bunici -, dar care au avut forţa necesară de a merge mai departe în viaţă, fără însă a uita", se arată în mesajul şefului statului, citit de consilierul prezidenţial Andrei Muraru la ceremonia comemorativă organizată la Memorialul Holocaustului din Bucureşti.

Preşedintele a spus că onorarea victimelor Holocaustului este "o datorie fundamentală a statului", dar şi un semn clar de normalitate care arată că "România noastră a învăţat din lecţiile secolului trecut". Acest lucru este demonstrat şi de participarea României la organismele internaţionale în domeniu, în primul rând a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, for al cărei conducere ţara noastră l-a preluat anul acesta.

Iohannis a vorbit din nou despre proiectul înfiinţării unui Muzeu al Holocaustului şi al Istoriei Evreilor la Bucureşti.

"Sunt convins că autorităţile române vor duce la bun sfârşit acest demers, ceea ce demonstrează faptul că suntem pe deplin hotărâţi să devenim lideri regionali în promovarea cunoaşterii Holocaustului. Muzeul trebuie să fie o instituţie serioasă, un veritabil loc al memoriei, un reper în cadrul reţelei europene a muzeelor consacrate istoriei Holocaustului", a afirmat preşedintele.

Klaus Iohannis a mai spus să acest muzeu trebuie să devină "un adevărat spaţiu cultural destinat istoriei poporului evreu" şi istoriei evreilor din perioada celui de-al doilea Război Mondial. "Îmi exprima speranţa că viitorul muzeu şi Institutul "Elie Wiesel" vor dezvolta în continuare proiecte educaţionale de anvergură. Aceasta presupune inclusiv extinderea programelor educaţionale pentru funcţionari publici, magistraţi, oameni politici, diplomaţi, personalul din structurile de ordine şi siguranţă publică, aşa cum ne-am propus în momentul în care am preluat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului", a continuat şeful statului.

Iohannis a punctat că România este apreciată de partenerii externi ca fiind o societate stabilită, de încredere, capabilă să-şi accepte trecutul şi să combată, pe viitor, orice acţiuni extremiste, discriminatorii, xenofobe, rasiste sau antisemite, conform sursei citate.

(M.I.)

--------

Educaţia este instrumentul cel mai eficace pentru a feri naţiunile de boala ignoranţei, a intoleranţei şi indiferenţei, iar capitolul referitor la "Holocaustul din România" trebuie să fie parte integrantă a învăţării istoriei României, a declarat Dacian Cioloş cu ocazia Zilei naţionale de comemorare a victimelor Holocaustului din România, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.

"În ziua de 9 octombrie omagiem, în fiecare an, memoria victimelor Holocaustului din România. Anul 2016 este un an încărcat cu semnificaţii pentru istoria noastră recentă întrucât comemorăm 75 de ani de la pogromul legionar din Bucureşti din ianuarie 1941, 75 de ani de la pogromul de la Iaşi din iunie 1941 şi de la deportările în Transnistria din octombrie 1941", se arată în mesajul premierului.

Dacian Cioloş menţionează că momentul comemorării victimelor Holocaustului din România este unul de reflecţie asupra episoadelor întunecate din istoria naţională, de învăţare din lecţiile trecutului pentru ca aceste tragedii să nu se repete niciodată, sub nicio formă.

El spune că niciun film văzut sau carte citită nu poate surprinde durerea suferită de cei deportaţi.

"De la supravieţuitorii acestei tragedii putem învăţa cel mai bine de ce este nevoie de eliminarea completă din societatea noastră a atitudinilor extremiste, rasiste, antisemite, discriminatorii. De la ei putem învăţa despre curajul de a înfrunta istoria şi de a lupta împotriva fenomenelor negative care conduc la tragediile istorice", adaugă premierul.

În opinia sa, "răspunsul vital pentru coeziunea şi sănătatea democratică a societăţii noastre este educaţia, educaţia profundă, cuprinzătoare şi responsabilă".

"Educaţia este instrumentul cel mai eficace pentru a feri naţiunile de boala ignoranţei, a intoleranţei şi indiferenţei. Să nu pregetăm să folosim educaţia la şcoală, acasă sau prin mass media pentru ca fiecare cetăţean să devină mai responsabil şi mai conştient de pericolele pe care aceste provocări le aduc în societate. Este datoria noastră, a tuturor, să nu contenim a spune tinerilor adevărul despre istorie pentru ca niciodată tinerii să nu îşi piardă curajul în faţa istoriei. Din această perspectivă, capitolul referitor la «Holocaustul din România» trebuie să fie parte integrantă a învăţării istoriei României", susţine premierul.

Dacian Cioloş felicită Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" pentru contribuţiile lor de a aduce în atenţia tinerilor memoria acestor lecţii de istorie.

Menţionând că România şi-a asumat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în anul 2016, Cioloş subliniază că, prin activităţile derulate pe parcursul acestui an în domeniul educaţiei, memoriei şi cercetării, precum şi cele din domeniul combaterii antisemitismului, rasismului şi discriminării, România şi-a consacrat profilul de promotoare consecventă a valorilor toleranţei, multiculturalismului şi democraţiei. Preşedinţia română la IHRA propune statelor membre ale alianţei să confrunte activ şi atent lecţiile trecutului cu realităţile şi provocările prezentului, pentru ca astfel de momente tragice din istorie să nu mai fie posibile niciodată.

"Datoria noastră, la 75 de ani de la tragediile care au marcat istoria României, este de a ne asigura că memoria victimelor Holocaustului din România rămâne demnă şi neîntinată de încercări de rescriere a istoriei sau de negare a sa. Fie ca memoria victimelor Holocaustului din România să rămână vie pentru totdeauna în conştiinţa tuturor românilor!", se mai arată în sursa citată.