DAN SCHWARTZ, RSM SCOTT: "Codul de Procedură Fiscală - imposibil de aplicat în forma actuală"

Proiectul Codului de Procedură Fiscală va fi extrem de dificil sau chiar imposibil de respectat dacă va fi aprobat în forma actuală, este de părere Dan Schwartz, managing partner RSM Scott.

Domnia sa subliniază că, acest proiect, asemenea celui de Cod Fiscal, conţine o serie de prevederi greu de aplicat.

Domnul Schwartz face referire, printre altele, la faptul că noile reglementări din domeniul fiscalităţii obligă operatorii bancari, cazinourile, notarii, agenţii imobiliari, consultanţii, dar nu numai, să raporteze zilnic, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), operaţiunile sau tranzacţiile de minim 5.000 de euro.

Proiectul Codului de Procedură Fiscală, avizat de Guvern, arată că entităţile menţionate trebuie să raporteze către ANAF "operaţiunile în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Prin operaţiuni ce par a avea o legătură între ele se înţeleg operaţiunile aferente unei singure tranzacţii decurgând dintr-un singur contract sau înţelegere de orice natură între aceleiaşi părţi a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici de 5.000 euro ori echivalentul în lei, atunci când acestea sunt efectuate în cursul aceleiaşi zile bancare".

Dan Schwartz consideră că reprezentanţii ANAF "nu ştiu ce înseamnă acest lucru" şi subliniază: "Va fi extrem de dificil să respectăm această prevedere, pentru că 5.000 de euro reprezintă o sumă neînsemnată pentru companiile mari. Avem nevoie de personal. Trebuie să blocăm 2-3 oameni care să facă acest lucru. Nu este rezonabil din partea ANAF să solicite informaţii care presupun imobilizarea câtorva persoane. În plus, aceste date pot fi transmise atât de către notar, de avocat, de bancă şi de firma de consultanţă în acelaşi timp. Cine corelează acest aspect, pentru că deocamdată nu se ştie nimic?".

În prezent, există deja obligaţia de raportare a informaţiilor de către bănci şi de profesionişti, către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), însă profesioniştii fac acest lucru doar în cazul în care au suspiciuni de spălare a banilor, ne-a mai spus domnul Schwartz, adăugând: "Codul de Procedură Fiscală este foarte deficitar şi îmi este teamă de ceea ce va ieşi din Parlament".

• Luminiţa Ristea: "Noi acum facem cârpeli care vor plesni"

Luminiţa Ristea, partener în cadrul companiei de consultanţă Nexia, este de părere că operaţiunile pe care ar trebui să le raporteze consultanţii se suprapun peste cele raportate de bancă.

"Va fi nevoie de personal suplimentar, pentru că, acum, toată lumea munceşte pentru stat", ne-a spus domnia sa, opinând: "Este nevoie ca sistemul să fie eradicat din rădăcini. Sigur că este importantă şi mica evaziune, dar ceea ce se întâmplă acum din punctul de vedere al controalelor şi sancţiunilor aplicate la nivel micro este un fel de subminare a economiei. Totul trebuie gândit la nivel macro. Trebuie să se pornească de la un moment zero - să se creeze un cadru legal pentru toată lumea. În primul rând ne trebuie un sistem informatic «beton», iar noi ne cârpim".

În opinia domniei sale, până acum, ONPCSB "nu şi-a făcut treaba - nu a verificat nimeni banii plecaţi din ţară, totul fiind controlat politic".

Luminiţa Ristea consideră că este nevoie de o bază de date în care să fie înregistrate toate declaraţiile fiscale, plăţile, veniturile etc.

"Ar trebui să pornim de la o amnistie fiscală şi să avem un sistem viabil, revoluţionat, în care toată lumea să-şi declare în mod corect operaţiunile. Noi acum facem cârpeli care vor plesni", a conchis domnia sa.

• Ruxandra Cleciu: "Cine plăteşte personalul în plus, pentru că voi avea nevoie de trei oameni noi ca să respectăm noile reglementări?"

Oamenii nu vin cu bani la agenţiile imobiliare, semnalează Ruxandra Cleciu, reprezentantul Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI), care ne-a declarat: "Clienţii semnează contractele la notar şi plătesc prin transfer bancar. Acum, tranzacţiile nu se mai fac cu bani cash decât în foarte mică măsură, iar raportările revin notarilor sau băncilor. Întrebarea este de ce nu-şi face ANAF treaba, pentru că noi nu avem cunoştinţe în domeniul fiscal. Sunt curioasă ce va ieşi din această prevedere şi cine va verifica toate aceste informaţii.

Cine plăteşte personalul în plus, pentru că voi avea nevoie de trei oameni noi ca să respectăm noile reglementări. Eu deja am restructurat personalul să nu uite de spălarea banilor. În plus, am făcut un raport de spălare a banilor către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi nu am primit niciun răspuns până acum".

Doamna Cleciu ne-a precizat că şi în cazul obligaţiilor existente cu privire la spălarea banilor "au fost bâlbâieli", explicând: "Iniţial, raportările erau făcute pentru operaţiuni de cel puţin 10.000 de euro, apoi a fost stabilită suma minimă de 15.000 de euro, dacă erau plăţi în numerar. Au fost încurcături, pentru că dacă plăţile erau făcute prin bancă sau la notar, nu ar mai fi trebuit să raportăm noi, fiind vorba despre dublă raportare".

• Sorin Constantinescu: "Noile reglementări fiscale prejudiciază statul cu 1 miliard de euro - taxele plătite anual de sectorul jocurilor de noroc"

Prevederile celor două coduri fiscale blochează toată activitatea din domeniul jocurilor de noroc, este de părere Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR).

Domnia sa ne-a spus că, astfel, statul va fi prejudiciat cu 1 miliard de euro - valoarea taxelor pe care domeniul de gambling le plăteşte anual.

"Ceea ce este cel mai grav este că, la pariuri, la fiecare cash-out (n.r. plată făcută către client), trebuie să întocmim proces verbal, cu buletinul. Se blochează activitatea, pentru că la pariuri este un singur angajat", ne-a declarat domnia sa.

Numărul tranzacţiilor efectuate la nivelul unui an ajunge la chiar la zeci de mii, baza de date solicitată de autorităţi fiind imposibil de gestionat, susţine domnul Constantinescu.

Potrivit lui Dan Schwartz, cazinourile nu au voie, în prezent, conform Legii spălării banilor, să elibereze chitanţă celor care câştigă din jocurile de noroc, pentru a nu se încuraja spălarea banilor prin cazinouri, acestea din urmă putând fi tentate "să elibereze contra cost astfel de documente infractorilor". Prevederea este valabilă în toată Europa.

În opinia domnului Sorin Constantinescu, în proiectul Codului Fiscal, a fost preluată "în mod nejustificat, prevederea conform căreia organizatorii de cazinouri şi de pariuri sunt obligaţi să achite impozit special, stabilit în raport de venitul realizat şi nu în funcţie de rezultatul activităţii economice, fără luarea în considerare a cheltuielilor efectuate de organizatori, ceea ce a condus la situaţii în care a fost plătit către bugetul de stat un aşa-numit impozit pe profit, chiar dacă agentul economic înregistra, în realitate, pierdere".

Introducerea acestui sistem de impozitare, prin Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, s-a fundamentat pe volatilitatea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit la vremea aceea, a subliniat reprezentantul AOCR, menţionând: "În acest sens, s-a avut în vedere înlocuirea bazei impozabile volatile cu o bază impozabilă certă care să asigure un tratament echitabil şi corect pentru toţi. Astfel, s-au definit domenii de activitate în care se aprecia că evaziunea fiscală nu putea fi controlată şi s-a impus măsura ca, în cazul în care impozitul pe profit calculat de contribuabil este mai mic decât 5% din veniturile înregistrate în aceste domenii de activitate, să se achite acest impozit minim.

Această ipoteză nu corespunde cu realităţile domeniului jocurilor de noroc din perioada curentă, de la data adoptării măsurilor fiscale amintite, legislaţia specifică acestor activităţi fiind modificată consistent şi aliniată legislaţiilor din statele europene. În acest moment, activitatea de jocuri de noroc de tipul pariurilor în cotă fixă este, probabil, printre cele mai transparente sectoare de activitate din România, cu reglementări specifice şi organisme de monitorizare şi supraveghere, context în care menţinerea unui impozit minim, gândit în sensul diminuării evaziunii fiscale, nu se justifică".

O situaţie specială este prevăzută, în opinia lui Sorin Constantinescu, pentru organizatorii activităţilor pentru care impozitul nu se reţine la sursă (slot, lozuri, jocuri on-line, festivaluri de poker), organizatorii trebuind să înregistreze datele personale ale fiecărui câştigător, precum şi valoarea fiecărui venit obţinut pe durata unui an.

Sorin Constantinescu ne-a explicat: "Până la finalul lunii februarie, organizatorul trebuie să transmită fiecărui participant care a câştigat în decursul anului anterior un venit (indiferent de valoare) din jocuri de noroc o informare privind impozitul datorat. Ulterior, până la finalul lunii mai a fiecărui an, organizatorul transmite către autoritatea fiscală o informare privind sumele (individuale) câştigate de fiecare persoană în decursul anului din activitatea desfăşurată. În acelaşi timp, obligaţia de declarare aparţine şi jucătorului, care va fi obligat să ţină şi el evidenţa fiecărui leu obţinut din particciparea la jocurile de noroc şi să informeze şi el autoritatea fiscală, care, în final, va emite decizia de impunere".

• Guvernul urmăreşte constituirea unei baze de date pentru identificarea evaziunii fiscale

În proiectul Codului de Procedură Fiscală se arată că raportarea operaţiunilor de minim 5.000 de euro către ANAF de către entităţile amintite mai sus prezintă avantajul constituirii unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale, cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită.

Documentul subliniază: "Prelucrarea informaţiilor este necesară şi proporţională în scopul de a permite ANAF să identifice în mod corect şi fără echivoc contribuabilii vizaţi, să îşi administreze şi să asigure punerea în aplicare a legislaţiei fiscale, să evalueze probabilitatea comiterii de evaziuni fiscale şi să evite investigaţii suplimentare inutile. Totodată, băncile ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile de informare faţă de fiecare persoană care face obiectul raportării prin utilizarea modalităţilor de comunicare, inclusiv în ceea ce priveşte frecvenţa, prevăzute în procedurile lor interne. De precizat că băncile şi ANAF, în calitatea lor de operatori de date, urmează să păstreze informaţiile prelucrate în conformitate cu prezenta lege pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară pentru atingerea obiectivelor acesteia".

Întrebaţi de ziarul BURSA dacă dispun de logistica necesară pentru aplicarea acestei măsuri, reprezentanţii ANAF nu au dorit să comenteze.